Arnulf I de Flandra

Date personale
Arnulf I de Flandra

Născut	889 d.Hr.
Decedat	27 martie 965 d.Hr. (76 de ani)
Înmormântat	Sint-Pietersabdij[*]
Părinți	Balduin al II-lea de Flandra^[1] Ælfthryth, Countess of Flanders[*]^[1]
Frați și surori	Adelolf de Boulogne
Căsătorit cu	Adela de Vermandois (din 934 d.Hr.)^[1]
Copii	Balduin al III-lea de Flandra^[1] Liutgarde of Flanders[]^[2] Hildegard of Flanders[] Elstrude de Flandre[]^[3] Egbert of Flanders[]
Ocupație	politician
Apartenență nobiliară
Titluri	count of Boulogne[*]
Familie nobiliară	Casa de Flandra[*]
Modifică date / text

Arnulf I de Flandra (n. cca. 890–d. 28 martie 965), supranumit cel Mare, a fost cel de al treilea conte de Flandra, domnind între 918 și 964.

Viața

Arnulf a fost fiul contelui Balduin al II-lea de Flandra cu Aelfthryth de Wessex, fiică a regelui anglo-saxon Alfred cel Mare.^[4] Prin mama sa, Arnulf descindea din regii anglo-saxoni ai Angliei, iar prin tată din Carol cel Mare.^[5] Se presupune că Arnulf și-a primit numele de botez după Sfântul Arnulf de Metz, un progenitor al dinastiei catolingiene.^[6]

La moartea tatălui său din 918, Arnulf a devenit conte de Flandra, în vreme ce fratele său, Adelolf a primit Comitatul de Boulogne.^[4] Cu toate acestea, în 933 Adelolf a murit, drept pentru care Arnulf a preluat și comitatul de Boulogne pentru sine, ulterior însă conferindu-l nepotului său, Arnulf al II-lea.^[7]

Arnulf I a extins cu mult stăpânirea flamandă către sud, ocupând fie integral, fie doar în parte Artois, Ponthieu, Amiens și Ostrevent. El a profitat de pe urma conflictelor dintre Carol cel Simplu și Robert I, iar apoi dintre Ludovic al IV-lea și baronii săi.

În expansiunea sa către sud, Arnulf a intrat în mod inevitabil în conflict cu normanzii, care încercău să își securizeze frontiera lor nordică. Această situație a condus în 942 la asasinarea ducelui de Normandia, Guillaume "Spadă Lungă" de către oamenii lui Arnulf.^[8] Amenințarea vikingă s-a redus în timpul ultimilor ai de domnie ai lui Arnulf, drept pentru care el și-a putut îndrepta atenția către reformarea instituțională a Flandrei.

Familia

Numele primei soții a lui Arnulf nu este cunoscut, dar se știe că a avut cu aceasta cel puțin o fiică:^[9]

nume necunoscut; căsătorită cu Isaac de Cambrai. Fiul lor, Arnulf a succedat în calitatea de conte de Cambrai.^[9]

În 934, Arnulf s-a recăsătorit, cu Adela de Vermandois, fiică a contelui Herbert al II-lea de Vermandois.^[4], cu care avut următorii copii:

Hildegarda, n. cca. 934, d. 990; căsătorită cu contele Dirk al II-lea de Olanda.
Liutgard, n. 935, d. 962; căsătorită cu contele Wichman al IV-lea de Hamaland.^[4]
Egbert, d. 953.^[4]
Balduin.^[4]
Elftruda; căsătorită cu contele Siegfried de Guînes.^[4]

Succesiunea

Arnulf l-a numit pe fiul său Balduin co-guvernator (ca Balduin al III-lea) din 958, însă acesta acesta a murit înainte de vreme, în 962, astfel încât Arnulf a fost succedat de fiul minor al lui Balduin, Arnulf al II-lea.^[4]

Note

^ ^a ^b ^c ^d Kindred Britain
^ The Peerage
^ Genealogics
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Verlag von J. A. Stargardt, Marburg, 1984), Tafel 5.
^ The Annals of Flodoard of Reims, 919-966 (ed. Steven Fanning & Bernard S. Bachrach), University of Toronto Press, CA, 2011, p. xx.
^ Philip Grierson, 'The Relations between England and Flanders before the Norman Conquest', Transactions of the Royal Historical Society, Vol. 23 (1941), p. 86 n. 1.
^ Renée Nip, 'The Political Relations between England and Flanders (1066-1128)', Anglo-Norman Studies 21: Proceedings of the Battle Conference 1998 (ed. Christopher Harper-Bill), The Boydell Press, Woodbridge, UK, 1999, p. 150.
^ David Nicholas, Medieval Flanders, Londra, Longman Group UK Limited, 1992, p. 40.
^ ^a ^b Heather J. Tanner, Families, Friends and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, Leiden, 2004, p. 55 n. 143.

Bibliografie suplimentară

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arnulf I de Flandra

Folcwine
Lambert of Ardres
Platts, Beryl, The Scottish Hazard: Flemish Nobility and their Impact on Scotland, 1985

[284649aeb1cfd23adb1ecee122d031d1-1] Kindred Britain

[5ee1647bb4bbd8e1e8388b8b9fa840bf-2] The Peerage

[15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-3] Genealogics

[ESII-5-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Verlag von J. A. Stargardt, Marburg, 1984), Tafel 5.

[FRxx-5] The Annals of Flodoard of Reims, 919-966 (ed. Steven Fanning & Bernard S. Bachrach), University of Toronto Press, CA, 2011, p. xx.

[6] Philip Grierson, 'The Relations between England and Flanders before the Norman Conquest', Transactions of the Royal Historical Society, Vol. 23 (1941), p. 86 n. 1.

[7] Renée Nip, 'The Political Relations between England and Flanders (1066-1128)', Anglo-Norman Studies 21: Proceedings of the Battle Conference 1998 (ed. Christopher Harper-Bill), The Boydell Press, Woodbridge, UK, 1999, p. 150.

[8] David Nicholas, Medieval Flanders, Londra, Longman Group UK Limited, 1992, p. 40.

[FFA55n143-9] Heather J. Tanner, Families, Friends and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, Leiden, 2004, p. 55 n. 143.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]