Sari la conținut

Shinran

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Shinran
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Hino Tanjō-in⁠(d), Prefectura Kyoto, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
Kyoto, Japonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatŌtani Byōdō[*][[Ōtani Byōdō (temple in Higashiyama-ku, Kyōto)|​]]
Nishi Ōtani[*][[Nishi Ōtani |​]]
Ōtani Sobyō[*][[Ōtani Sobyō (Burial place in Kyoto, Japan)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiQ109834639[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEshin-ni[*][[Eshin-ni (Japanese Buddhist nun. wife of Shinran)|​]]
Q108177277[*] () Modificați la Wikidata
CopiiZenran[*][[Zenran (Japanese Buddhist monk. son of Shinran)|​]]
Kakushin-ni[*][[Kakushin-ni (Japanese Buddhist nun. daughter of Shinran)|​]] Modificați la Wikidata
ReligieJōdo Shinshū Modificați la Wikidata
Ocupațiecălugăr budist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză Modificați la Wikidata
Activitate
RudeFujiwara no Noritsuna[*][[Fujiwara no Noritsuna |​]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruNijūyohai[*][[Nijūyohai (the 24 principal disciples of Shinran)|​]]  Modificați la Wikidata

Shinran ( 親鸞 în japoneză) (n. 21 mai 1173 - d. 16 ianuarie 1263) a fost un călugăr budist și fondatorul școlii Jōdo Shinshū din Japonia.

Copil de familie nobilă, a rămas orfan de mic, și a fost trimis la o mănăstire budistă de un unchi în 1181. [1]

În 1201 l-a întâlnit pe Hōnen, al cărui discipol a devenit.

În urma unei exilări în provincia Echigo (actualmente prefectura Niigata) în 1207, și-a schimbat numele în Gutoku („chelul nebun”).

A fost căsătorit și a avut 6 copii.

În 1211 exilul i-a fost revocat, dar a ales să nu se mai întoarcă la Kyoto.

În 1224 a scris cea mai importantă lucrare religioasă a sa, Kyogyoshinsho.

După ce a stat o perioadă de timp în orășelul Inada, la nord de Tokio, în 1234 s-a întors la Kyoto însoțit de una dintre fiice, Kakushinni, care avea să devină ulterior monshu (un fel de stareț) a templului Hongan-ji din Kyoto.

Unul din fii săi, Zenran, a încercat să creeze o nouă sectă budistă, lucru care l-a supărat pe Shinran, care l-a dezmoștenit.

  1. ^ Popular Buddhism In Japan: Shin Buddhist Religion & Culture by Esben Andreasen, pp. 13,14,15,17 University of Hawaii Press 1998
  • Alfred Bloom: The Essential Shinran: A Buddhist Path of True Entrusting, (World Wisdom) ISBN 978-1-933316-21-5
  • Ducor, Jerome : Shinran, Un réformateur bouddhiste dans le Japon médiéval (col. Le Maître et le disciple); Gollion, Infolio éditions, 2008 (ISBN 978-2-88474-926-8)
  • Albert Shansky: Shinran and Eshinni: A Tale of Love in Buddhist Medieval Japan, ISBN 1-4241-6301-3 (10), ISBN 978-1-4241-6301-4 (13)
  • James C. Dobbins (1989). Jodo Shinshu: Shin Buddhism in Medieval Japan. Bloomington, Illinois: Indiana University Press. 10-ISBN 0-253-33186-2/13-ISBN 978-0-253-33186-1; OCLC 470742039
  • Kenneth Doo Young Lee: "The Prince and the Monk: Shotoku Worship in Shinran's Buddhism", ISBN 978-0-7914-7022-0
  • Takamori, Kentetsu; Akehashi, Daiji; Ito, Kentaro: You Were Born For A Reason, The Real Purpose Of Life (Ichimannendo Publishing, Inc. 2006) ISBN 978-0-9790471-0-7
  • Ueda, Yoshifumi, and Dennis Hirota: Shinran: An Introduction to His Thought. With Selections from the Shin Buddhism Translation Series. (Kyoto: Hongwanji International Center, 1989.)