Comitatele medievale din Transilvania: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
mFără descriere a modificării |
|||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
== Comitatele medievale ale Transilvaniei == |
== Comitatele medievale ale Transilvaniei == |
||
Comitatele medievale din Transilvania, formate în [[secolul XI]] dispar în |
Comitatele medievale din Transilvania, formate în [[secolul XI]] dispar în 1784 odată cu împărțirea în ''Bezirke'' decisă de împăratul habsburgic [[Iosif al II-lea al Austriei|Iosif al II-lea]]<ref>Lucas Joseph Marienburg: ''Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde'', Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: ''Das Großfürstenthum Siebenbürgen'' în: ''Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate'' Vand 4 ''Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen'', editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns ''Geographische Mittheilungen'', editura Justhus Perthes, Gotha 1857.</ref>, apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, dar cu teritorii mai concentrate și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]] în 1876, care desființează [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Marele-Principat al Transilvaniei]]. În [[1918]], urmată fiind de confirmarea [[Tratatul de la Trianon|Tratatului de la Trianon]] din [[1920]], comitatele părți ale [[România|României]]. |
||
Comitatele medievale maghiare din [[Transilvania]], denumite arhaic [[varmeghie|varmeghii]] (din {{hu|vármegye}}), au fost următoarele: |
Comitatele medievale maghiare din [[Transilvania]], denumite arhaic [[varmeghie|varmeghii]] (din {{hu|vármegye}}), au fost următoarele: |
||
Versiunea de la 22 martie 2017 13:05
Până în anul 1876 (anul reformei administrative a Regatului Ungariei), Transilvania a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate maghiare, Scaune săsești și Scaune secuiești.
Comitatele medievale ale Transilvaniei
Comitatele medievale din Transilvania, formate în secolul XI dispar în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, dar cu teritorii mai concentrate și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatele părți ale României.
Comitatele medievale maghiare din Transilvania, denumite arhaic varmeghii (din maghiară vármegye), au fost următoarele:
- Comitatul Solnocul Interior, cu sediul administrativ la Dej.
- Comitatul Dăbâca, cu sediul la Gherla.
- Comitatul Cluj, cu sediul la Cluj.
- Comitatul Turda, cu sediul la Turda.
- Comitatul Târnava, cu sediul la Cetatea de Baltă.
- Comitatul Alba, cu sediul la Alba Iulia.
- Comitatul Hunedoara, cu sediul la Deva, inclusiv Districtul Hațeg.
Lânga comitate au existat și scaunele săsești și secuiești cu extra privilegii, și districtele Fǎgăraș și Hațeg care se aflau sub adminstrația unui scaun sau comitat.
Vezi și
- Comitatele Ungariei
- Scaun (unitate teritorial-administrativă)
- Scaune săsești
- Scaune secuiești
- Două Scaune
- Trei Scaune
- Șapte Scaune
Note, referințe
Legături externe
- Comitatele în epoca Principatului
- Comitatele Transilvaniei în Evul Mediu
- Istoria sistemelor administrative din România. Despre legile medievale ale satelor secuiești
- ^ Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justhus Perthes, Gotha 1857.