Comitatele medievale din Transilvania

Împǎrțirea administrativă a transilaniei medievale

Până în anul 1876 (anul reformei administrative a Regatului Ungariei), Transilvania a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate maghiare, Scaune săsești și Scaune secuiești.

Comitatele medievale ale Transilvaniei

Comitatele medievale din Transilvania, formate în secolul XI dispar în 1765 odată cu împărțirea habsburgică în Bezirke^[1], apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, dar cu teritorii mai concentrate și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatele părți ale României.

Comitatele medievale maghiare din Transilvania, denumite arhaic varmeghii (din maghiară vármegye), au fost următoarele:

Comitatul Solnocul Interior, cu sediul administrativ la Dej.
Comitatul Dăbâca, cu sediul la Gherla.
Comitatul Cluj, cu sediul la Cluj.
Comitatul Turda, cu sediul la Turda.
Comitatul Târnava, cu sediul la Cetatea de Baltă.
Comitatul Alba, cu sediul la Alba Iulia.
Comitatul Hunedoara, cu sediul la Deva, inclusiv Districtul Hațeg.

Lânga comitate au existat și scaunele săsești și secuiești cu extra privilegii, și districtele Fǎgăraș și Hațeg care se aflau sub adminstrația unui scaun sau comitat.

Vezi și

Note, referințe

Legături externe

^ Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justhus Perthes, Gotha 1857.

[1] Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justhus Perthes, Gotha 1857.

[1]