Comuna Gârleni, Bacău
| Gârleni | |
| — Comună — | |
  Gârleni Gârleni (România) | |
| Coordonate: 46°39′56″N 26°47′12″E / 46.66556°N 26.78667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 22781 |
| Prima atestare | 15 octombrie 1491[1] |
| Reședință | Gârlenii de Sus |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Gârleni[*] | Eusebiu-Iulian Tancău[*][4] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 35,82 km² |
| Altitudine | 188 m.d.m. |
| Populație (2011)[2][3] | |
| - Total | ▼ 5914 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gârleni (în maghiară Gerlény; în trecut, Racila și Gârlenii de Sus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi și Șurina.
Așezare
Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț.[5] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău.
Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante.
Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe.[6]
În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha.[7]
Demografie
Componența etnică a comunei Gârleni
Români (94,16%)
Maghiari (0,8%)
Ceangăi (0,5%)
Necunoscută (4,51%)
Componența confesională a comunei Gârleni
Ortodocși (34,35%)
Romano-catolici (60,21%)
Penticostali (0,3%)
Adventiști de ziua a șaptea (0,3%)
Necunoscută (4,46%)
Altă religie (0,36%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la 5.914 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.281 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9] 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea.[8]
Politică și administrație
Comuna Gârleni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Eusebiu-Iulian Tancău[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 3 | ||||||
| Partidul Social Românesc | 1 | ||||||
| Partidul Național Democrat | 1 | ||||||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 1 | ||||||
Istorie
Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică.[7] Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491.[1] Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475) și Războieni (1476). De asemena, la 18 mai 1600, Mihai Viteazul a trecut prin acest sat.[1]
În anul 1848, locuitorii comunei au luat parte la Revoluție. La Războiul de Independență din 1877 au luat parte și bărbați din Racila, Gârleni, Blăgești, Racova și Hemiuș, pe fronturile din Rahova, Smîrdan, Vidin.[1] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți).[11] În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, data Marii Uniri.[1]
Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori.[12]
În 1950, comuna a luat numele de Racila, după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964[13]) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de Gârlenii de Sus, la fel ca satul ei de reședință.[14] În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost rebotezată în Gârleni.[15][16]
Clădiri
În comuna Gârleni există 3 școli, una în Gârleni (fondată 1 octombrie 1908), una în Lespezi (fondată tot în 1906) și una în Racila (fondată în 1865).[7][17] De asemenea, în comună există mai multe biserici ortodoxe sau catolice.
Monumente istorice
Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi.
În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la data de 24 iunie 2001. La aceeași dată au fost sfințite și Capela Eroilor și Crucea Comemorativă din același sat.[1]
Personalități născute aici
- Magda Cârneci (n. 1955), poetă, critic de artă și publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Note
- ^ a b c d e f File de monografie Școala Gimnazială Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Gârleni, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Informații Primăria Gârleni. Accesat la 2 ianuarie 2014.
- ^ a b c Comuna Primăria Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
- ^ a b Gârleni Despre sate. Accesat la 15 august 2014.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Gîrleni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 561–562.
- ^ „Comuna Gârleni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Școala Generală Gârlenii de Sus ArhiveleNaționale. Accesat la 11 august 2014.
Bibliografie
- GÂRLENI file de monografie, Editura "Egal", Bacău, 2008
Vezi și
- Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești
- Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni (arie de protecție specială avifaunistică - sit Natura 2000).
| |||||||||||
