Sari la conținut

Fitopatologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât şi abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor şi al metodele de prevenire şi combatere a acestora.

Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, şi anume:

  • etiologia bolilor, care studiază cauzele bolilor plantelor;
  • patogenia, care se ocupă de modul în care factorii patogeni produc bolile plantelor;
  • patografia, care descrie simptomele prin care se manifestă bolile şi metodele cu care se determină acestea;
  • ecologia patogenilor şi bolilor plantelor agricole, care studiază relaţiile acestora cu factorii de mediu;
  • epifitologia denumită şi epidemiologia plantelor, care se ocupă cu studiul populaţiilor de patogeni în populaţiile-gazdă ale culturilor agricole şi cu bolile ce apar în contextul influenţelor mediului înconjurător şi al factorilor antropologici;
  • profilaxia bolilor, care se referă la elaborarea şi aplicarea mijloacelor de luptă pentru prevenirea îmbolnăvirilor;
  • terapia bolilor, care se ocupă de elaborarea şi aplicarea mijloacelor de luptă curativă;
  • protecţia integrată a culturilor agricole împotriva bolilor, care se referă la îmbinarea diferitelor mijloace de combatere în cadrul agro-ecosistemului şi aplicarea lor numai atunci când se justifica economic şi ecologic.