Sari la conținut

Andragathius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Andragathius
Date personale
Decedat388 d.Hr. Modificați la Wikidata
Marea Adriatică Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere (înec) Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata

Andragathius (n.  ? – d. 388 d.Hr., Marea Adriatică) a fost un general și magister equitum al uzurpatorului imperial roman Magnus Maximus (383-388).

Potrivit istoricului grec Zosimos, Andragathius era originar din regiunea Pontului Euxin.[1] A fost general în timpul domniei împăratul roman apusean Grațian (367-383). În anul 383 generalul Magnus Maximus a fost proclamat împărat de trupele sale care se aflau în Britania și a traversat, împreună cu o mare parte a trupelor sale, Canalul Mânecii, pentru a-și urma ambițiile imperiale. Trupele împăratului Grațian, staționate în Luteția (azi Paris), au dezertat și s-au alăturat lui Maximus. Părăsit de propria armată, Grațian a fugit către Lugdunum (azi Lyon). Maximus l-a trimis pe Andragathius în urmărirea lui Grațian, care a fost capturat și ucis undeva între Lyon și Grenoble la 25 august 383. Înainte de a-l ucide pe Grațian, Andragathius s-a ascuns într-o litieră care semăna mult cu o canapea. Litiera era transportată de catâri. El le-a ordonat gărzilor să răspândească vestea că soția lui Grațian s-a întors din Britania și se afla în litieră și așa a putut să se apropie de împărat și să-l ucidă.[2][3]

În timpul războiului dintre uzurpatorul apusean Maximus și împăratul răsăritean Teodosiu din anul 388, Andragathius a comandat flota lui Maximus care avea misiunea să împiedice întoarcerea în Italia a împăratului apusean Valentinian și debarcarea împăratului răsăritean Teodosiu în sudul Italiei. Maximus l-a trimis să intercepteze nava care o transporta pe împărăteasa Justina (mama împăratului Valentinian), împreună cu copiii ei, prin Marea Ionică pentru a cere protecția împăratului apusean Teodosiu. Generalul aflat în serviciul uzurpatorului nu a reușit să găsească nava imperială, deși a navigat cu mai multe nave rapide în toate direcțiile. Împărăteasa Justina și însoțitorii ei au reușit să ajungă la Salonic, iar Andragathius și-a concentrat navele pe coastele adiacente Mării Ionice în așteptarea unui atac al împăratului Teodosiu.[4]

Aflând că Maximus a fost învins și executat în august 388, Andragathius s-a sinucis, aruncându-se în mare.[5][6] „Dux” susține că poziția lui Andragathius în timpul domniei lui Maximus era similară cu cea a lui Arbogast în serviciul uzurpatorului răsăritean Eugenius.[7]

  1. ^ Zosimos, Histoire nouvelle, Livre IV.
  2. ^ A dictionary of Christian biography, literature, sects and doctrines, Sir William Smith, Henry Wace, Little, Brown and Company, 1880, p. 724
  3. ^ Zosimo, IV.35.6; Rufino, Storia ecclesiastica II.14; Sozomeno, Storia ecclesiastica, vii.13.8; Socrate scolastico, Storia ecclesiastica, v.11.7; Zonara xiii.17; Giovanni di Antiochia, fr. 186.
  4. ^ Arrian's History of Alexander's expedition, vol. 2, Arrian, printed for R. Lea, 1814, p. 123.
  5. ^ Andragathius, Universal Historical Dictionary, vol. 1, George Crabb, Baldwin and Craddock, 1833, p. 76.
  6. ^ Zosimo, IV.46.1-7, 47.1; Sozomeno, Storia ecclesiastica, vii.14.6; Socrate scolastico, Storia ecclesiastica, v.14.2; Zonara xiii.18; Orosio, vii.35.3, 5; Marcellino comes, s.a. 388; Giovanni di Antiochia, fr. 186.
  7. ^ Claudian as an historical authority, James Harold Edward Crees, University Press, 1908, p. 49.