Sari la conținut

Mihai Tatulici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihai Tatulici
Date personale
Născut (76 de ani) Modificați la Wikidata
Frătăuții Vechi, Suceava, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
SuccesorFiu Andrei Tatulici, nepot Tudor Tatulici

Mihai Tatulici (n. , Frătăuții Vechi, Suceava, România) este un jurnalist și scriitor român.

A debutat în presă ca elev în 1966, la un ziar din județul Suceava.

Activitate jurnalistică

[modificare | modificare sursă]

În anii '68 scria la revista Universității Al Ioan Cuza, Alma Mater, unde a ajuns redactor șef. În `70 ajunge la Viața Studențească. În '71, după terminarea facultății, este introdus de Nicolae Stoian la Viața Studențească la secțiunea „Reportaj”. Ajunge secretar general de redacție în `79, dar este dat afara pentru că se afla la al treilea divorț și nu avea o viață morală exemplară. Pentru puțin timp scrie scenarii pentru studiourile Sahia, scrie cărți și colaborează la Radio.

În anii `80 ajunge realizator la TVR, unde lucrează fără întrerupere pînă în `89. Primul său succes a fost „Veniți cu noi pe programul doi”, la care a înregistrat rating de 46%. Tatulici pune bazele postului Tele 7 abc de unde în `95 demisionează pentru a se muta la Pro TV. În `96 fondează Clubul Român de Presă.

În prezent este director de programe la Realitatea TV.

Om de afaceri

[modificare | modificare sursă]

Tatulici are câteva companii lansate în domeniul media. Astfel, la revista Privirea deține majoritatea împreună cu soția lui. La fel și în cazul firmei de producție cinematografică N & T Trading. Deține apoi împreună cu Sorin Ovidiu Vîntu, o televiziune rămasă la stadiul de proiect (G TV) și Mihai Tatulici Production (acționar majoritar Imola). Este coleg de Consiliu de Administrație cu Sorin Roșca Stănescu la Grupul Editorilor și Difuzorilor. A investit bani și într-o firmă de comerț cu produse zaharoase (MCM Network) și o asociere cu trustul PRO în firma Mediafest.

A fost numit „Spălător de cadavre” de Ion Cristoiu, care a folosit-o pentru a-l descrie pe Tatulici, care se folosea de emisiunea sa de la PRO TV pentru a invita diverși oameni controversați pentru a le lua apărarea.

Lucrări publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Ceața și obișnuința (Ed. Albatros, 1973) - roman
  • Salvatorul (Ed. Albatros, 1980) - roman
  • Ceainicul de argint (Ed. Eminescu, 1987)
  • Revoluția română în direct (1990) - coordonator (carte documentară despre revoluția română din 1989)
  • Vin rîmele (Ed. Tinerama, 1993) - nuvele
  • Distrugătorul Speranța sau povestea unui marinar deștept și cu noroc (Ed. House of Guides Publishing Grup, 2014) [1][2]
  • Plăcerea de a trăi și de a găti. 33 de rețete încercate pentru prieteni (Ed. House of Guides Publishing Grup, 2014) - gastronomie
  • Singur între două veacuri. Vol. I (Ed. House of Guides Publishing Grup, 2015) - memorii
  1. ^ ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Traian Băsescu a ajuns personaj de roman!, 18 aprilie 2014, Ion Cristoiu, Evenimentul zilei, accesat la 18 aprilie 2014
  2. ^ Distrugătorul Speranța, istoria recentă cu personaje fictive străvezii: marinarul-președinte Traian Spulber, medicul Pornescu și alții, 10 iunie 2014, Bogdan Dobre, Adevărul, accesat la 12 iunie 2014

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri