Sari la conținut

transă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză transe.

Pronunție

  • AFI: /'tran.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
transă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transă transe
Articulat transa transele
Genitiv-Dativ transei transelor
Vocativ ' '
  1. stare psihică, neobișnuită în care se află o persoană hipnotizată.


Traduceri