Sari la conținut

cooptare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a coopta.

Pronunție

  • AFI: /ko.op'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cooptare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cooptare cooptări
Articulat cooptarea cooptările
Genitiv-Dativ cooptării cooptărilor
Vocativ cooptare cooptărilor
  1. acțiunea de a coopta și rezultatul ei; (spec.) mod de alegere a unei persoane într-un colectiv, într-un comitet etc. cu consimțământul membrilor lor.


Traduceri

Anagrame

Referințe