Jump to content

VLC media player

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

VLC media player
Logotipu
Logotipu
Ischermada de esèmpiu
Ischermada de esèmpiu
Isvilupadore(es)VideoLAN, Jean-Baptiste Kempf, Rafaël Carré e Felix Paul Kühne
Data prima versione1996
Ùrtima versione
Sistema operativuGNU/Linux, Microsoft Windows, macOS, BSD, BeOS, Android, iOS, ChromeOS, Solaris, Syllable Desktop, FreeBSD, NetBSD, OpenBSD, QNX e OS/2
LimbàgiuC, C++ e Objective-C
LitzèntziaGNU Lesser General Public License, version 2.1 or later
Situ web

VLC media player (connotu a de sòlitu comente VLC) est unu letore multimediale de badas a còdighe abertu multiprataforma, in gradu de riproduire documentos sonoros e vìdeos in formados diferentes e subra de dispositivos vàrios, isvilupadu dae su progetu VideoLAN.

VLC est incumintzadu comente progetu acadèmicu in su 1996 cun su nùmene de VideoLAN Client, a pustis modificadu in VLC media player, l'aiant isvilupadu che a unu cliente e unu serbidore pro sa direta subra de sa rete de su campus. A s'incumintzu l'aiant isvilupadu sos istudiantes de s'Iscola Tzentrale de Parigi (École Centrale Paris) ma a pustis l'ant giutu a dae in antis programmadores de totu su mundu, e coordinadu s'organizatzione sena fine de lucru VideoLAN.

Su 1ude freàrgiu de su 2001, a pustis de chimbe annos de isvilupu, su còdighe de VLC l'ant torradu a iscrìere dae zero e distribuidu suta de litzèntzia GPL. Dae su 2009 su progetu VLC s'est separadu dae s'Iscola Tzentrale de Parigi e isvilupadu in modu indipendente dae su progetu VideoLAN.[1]

Su logotipu de su conu istradale impreadu in VLC, disinnadu a manu in sa versione a risolutzione arta in su 2006 dae Richard Øiestad, diat èssere unu riferimentu a una colletzione de conos istradales tenta dae s'assòtziu de sos istudiantes de networking de s'Iscola Tzentrale.[2]

VLC est unu letore multimediale a disponimentu pro sos sistemas operativos prus ispainados, intre sos àteros: Microsoft Windows, Android, Linux, Apple iOs e macOS.[3]

Suportat in manera nativa sa parte manna de sos codificadores àudio e vìdeu, custos codificadores sunt presentes in su documentu de installatzione de su programma.[4] Su letore impreat sa libreria de codificadore libavcodec de su progetu FFmpeg pro gestire medas de sos formados suportados, e impreat sa libreria de decritatzione DVD libdvdcss pro gestire sas riprodutziones de sos DVD tzifrados. Podet riproduire unas cantas genias de documentos mancari iscalabrados e/o incumpletos, o nde riproduire su cuntenutu in su mentres chi benint iscarrigados dae una rete peer-to-peer (P2P).

VLC psi podet impreare comente serbidore e cliente pro sa direta e sa retzidura de sos flussos de rete, e est in gradu de trasmìtere totu su chi podet lèghere. Disponet de unu serbidore integradu in gradu de impreare protocollos vàrios pro sa direta in unidifusione o in multidifusione subra de IPv4 e IPv6, subra de una retza a banda larga e sa transcodìfica de documentos multimediales.[5]

In Windows, Linux e àteras prataformas VLC frunit un'estensione pro Firefox, chi permitit a sos impitadores de abbistare unos cantos documentos de Quicktime e Windows Media deretu in sa pàgina web chene impreare produtos ispetzìficos de Apple o Microsoft. Dae sa versione 0.8.2, VLC frunit fintzas unu cumplementu ActiveX, chi permitit sa visualizatzione de custos documentos fintzas in Internèt Explorer.

De sa versione 3.0.0 faghet a nche pompiare sos vìdeos a 360° e in versione beta est a disponimentu su suportu a Google Chromecast.

De sa versione isperimentale 4.0.0 ant torradu a iscrìere s'interfache gràfica e introduidu in beta sa libreria pro su formadu AV1.

VLC podet lèghere medas formados e cuntenidores àudio e vìdeu a segunda de su sistema operativu subra de su cale benit esecutadu. Intre sos formados àudio est suportada sa letura de CD Audio, archìvios WAV, FLAC, MP3 e àteros; intre sos vàrios formados e cuntenidores video sunt suportados H.263, H.264, HEVC(H.265), Matroska (MKV), AVOS, DVD e medas àteros. Dae su 2020 VideoLAN traballat in manera ativa pro s'isvilupu de codificadores a còdighe abertu pro sos formados AOMedia Video 1(AV1) pro mèdiu de sa libreria dav1d.[6] Bida sa cantidade enorme de formados betzos e noos e su betzùmene relativu issoro, pro una lista cumprida e agiornada tocat a consultare su situ ufitziale de su programma.[4]

  1. (EN) News archive, in videolan.org. URL consultadu s'11 settembre 2017.
  2. (EN) Antoine Cellerier, why the cone?, in forum.videolan.org, 9 giugno 2005. URL consultadu su 13 agosto 2018.
  3. Iscarrigamentos ufitziales de su leghidore multimediale VLC, in videolan.org. URL consultadu su 10 freàrgiu 2024.
  4. 4.0 4.1 VLC Features, in videolan.org. URL consultadu su 10 freàrgiu 2024.
  5. Overview of the VideoLAN streaming solution, in videolan.org. URL consultadu s'11 settembre 2017.
  6. dav1d - dav1d is an AV1 decoder - VideoLAN, in www.videolan.org. URL consultadu su 10 freàrgiu 2024.