Insulele Feroe: Diferență între versiuni

| nume_convenţionalnume_convențional = Insulele Feroe

| imagine_stemă =Coat- of-arms_of_the_Faroe_Islands arms of the Faroe Islands.pngsvg

| imagine_hartă = LocationFaroeIslandsFaroe Islands in its region.pngsvg

| imn_naţionalimn_național = ''[[Tú alfagra land mítt]]''<br /><small>(Tu, tărâmul meu frumos)</small>

| populaţie_capitalăpopulație_capitală = 12.573 <small>([[2005]])</small>

| coordonate = {{coor dms|62|000|42|N|6|46|3|W}}

| limbi_oficiale = [[limba feroeză|feroezăFeroeză]] şiși [[limba daneză|daneză]]

| conducători_numele = [[MargeritaFrederik II a DanemarceiX]]<br />[[KajAksel LeoV. Johannesen]]

| fondare = Autonomă față de [[Istoria Islandei|AutonomieDanemarca]]

| fondare_datedată_fondare1 = din [[Danemarca]]<br />[[1948]]

| suprafaţăsuprafață = 1.399

| loc_suprafaţăloc_suprafață = 180

| populaţiepopulație = 4849.317267

| densitateloc_populație = 34214

| PIB_andensitate = 200535,2

| PIB_per_capita = $2254.000503

| IDU = [[FişierFișier:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 0,943

| sigla_maşinăsigla_mașină = FR

Istoria timpurie a Insulelor Feroe este foarte clară. Conform [[Færeyinga Saga]], emigranţiiemigranții care au părăsit [[Norvegia]] pentru a scăpa de tirania lui [[Harald I al Norvegiei]], au sosit pe insule în jurul începutului [[secolul IX|secolului IX]]. În [[secolul XI]], [[Sigmundur Brestirson|Sigmund]], a cărui familie înflorise în insulele sudice, dar care fusese aproape exterminată de invadatorii din insulele nordice, a fost trimis din Norvegia, de unde scăpase, să pună insulele sub puterea lui [[Olaf I of Norway|Olaf Tryggvason]], regele Norvegiei. El a introdus [[creştinismcreștinism]]ul şiși, deşideși a fost ucis ulterior, supremaţiasupremația norvegiană s-a menţinutmenținut. Controlul norvegian asupra insulelor a continuat până în [[1380]], când Norvegia a intrat într-o uniune cu [[Danemarca]], care, gradat, a evoluat într-o dublă monarhie Danemarca–Norvegia. Reforma a atins Insulele Feroe în [[1538]]. Când Norvegia a fost despărţitădespărțită de Danemarca prin [[Tratatul de la Kiel]] în [[1814]], Danemarca a reţinutreținut posesia Insulelor Feroe.

Monopolul comercial peste Insulele Feroe a fost abolit în [[1856]]. De atunci, ţarațara s-a dezvoltat înspre o naţiunenațiune de pescari moderni, cu propria sa flotă. Trezirea naţionalănațională din [[1888]] s-a bazat întâi pe lupta pentru [[limba feroeză]], dar după [[1906]] a avut o orientare mai mult politică, după fondarea partidelor politice ale Insulelor Feroe.

Pe [[12 aprilie]] [[1940]], Insulele Feroe au fost ocupate de trupele [[Regatul Unit|britanice]], după invazia Danemarcei de către [[Germania Nazistă]]. Această acţiuneacțiune a fost luată pentru a preveni o posibilă ocupare germană a insulelor, care ar fi avut consecinţeconsecințe foarte grave în cursul [[Bătălia Atlanticului|Bătăliei Atlanticului]]. În [[1942]]–[[1943|43]], inginerii regali britanici au construit singurul aeroport din Insulele Feroe, [[Aeroportul Vagar]]. Controlul asupra insulelor a fost înapoiat Danemarcei după război, dar în [[1948]] a fost implememntatimplementat un regim de legi care asigurau un grad mare de autonomie locală. Insulele Feroe au refuzat să se alăture Danemarcei în intrarea în Comunitatea Europeană (acum [[Uniunea Europeană]]) în [[1973]]. Insulele au avut dificultăţidificultăți economice considerabile după prăbuşireaprăbușirea industriei pescuitului în [[anii 1990]], dar de atunci s-au făcut eforturi pentru diversificarea economiei. Suportul crescut pentru independenţăindependență este acum obiectivul guvernului.

== PopulaţiePopulație ==

Majoritatea populaţieipopulației este de origine scandinavă.

[[Limba feroeză|Feroeza]] este vorbită în toată ţarațara şiși majoritatea persoanelor vorbesc şiși [[Limba daneză|daneza]].

MulţiMulți dintre feroezi vorbesc fluent şiși în [[limba engleză|engleză]], în special cei din marile oraşeorașe şiși tinerii, care învaţăînvață engleza la şcoalășcoală.

PopulaţiaPopulația feroeză este împrăştiatăîmprăștiată pe o mare parte din ţarățară şiși doar în ultimele decenii cunoaştecunoaște un grad de urbanizare crescut. Industrializarea ţăriițării a fost descentralizată şiși astfel s-a menţinutmenținut o cultură rurală vie. Fără doar şiși poate, acele sate care nu au acces la mare sunt cele care au pierdut dezvoltarea de la agricultură la pescuit, iar în majoritatea zonelor agrare periferice mai sunt puţinipuțini tineri rămaşirămași. Astfel de zone sunt, de exemplu, [[Fugloy]], [[Svínoy]], [[Mykines]], [[Skúvoy]] şiși [[Dímun]], acestea având conexiuni proaste cu restul ţăriițării, neputându-se ajunge la ele din cauza vremii neprielnice de foarte multe ori. În deceniile trecute, structura socială bazată pe sat a fost pusă sub presiune şiși în locul lor s-au ridicat „centre“ care sunt capabile să deservească cererea de la periferie. Asta înseamnă că magazinele şiși serviciile sunt acum relocate din sate în noile centre.

Primii locuitori ai Insulelor Feroe, călugării irlandezi, trăiau sub formă de mici grupuri de pustnici, deci un număr considerabil de locuitori a provenit din achiziţiaachiziția de pământ de la vikingi, care singuri erau în jur de 4000 de persoane stabilite aici şiși până în [[secolul XVIII]] populaţiapopulația nu a depăşitdepășit pragul de 5000 de locuitori. În jurul anilor [[1349]]/[[1350|50]] au murit circa jumătate din populaţiepopulație din cauza ciumei. Un alt val de imigranţiimigranți scandinavieni ar putea să refacă dispariţiadispariția gradată a populaţieipopulației. Doar cu urgentarea deschiderii pescăriei (şiși odată cu ea a independenţeiindependenței agriculturii dificile) şiși progresul în sănătatea publică s-a putut observa o creşterecreștere rapidă a populaţieipopulației. De la sfârşitulsfârșitul secolului XVIII, pe parcursul a 200 de ani, populaţiapopulația s-a înzecit. La începutului [[anii 1990|anilor 1990]] s-a ajuns din nou la o emigrare în masă, dar în anii următori s-a revenit la o migraţiemigrație normală.

[[FişierFișier:Kvivik-1900.JPG|thumb|310px|OraşulOrașul [[Kvívík]] la 1900]]

[[FişierFișier:Beinisvord, westcoast of suduroy, faroe islands.JPG|thumb|right|310px|În timp ce coastele din vest ale arhipelagului sunt deseori abrupte şiși inabordabile, insulele tind să se niveleze spre est, aici, în golfuri, trăind majoritatea feroezilor. Imagine a falezei [[Beinisvørð]] spre nord.]]

| [[1327]] || align="right" | cca. 4.000

| [[1350]] || align="right" | cca. 2.000

| [[1911]] || align="right" | cca. 18.800

| [[1970]] || align="right" | cca. 38.000

| [[31 decembrie]] [[1989]] || align="right" | 47.787

| [[31 decembrie]] [[1995]] || align="right" | 43.358

| [[31 decembrie]] [[19962000]] || align="right" | 4346.784196

| [[31 decembrie]] [[19972006]] || align="right" | 4448.262219

| [[31 decembrie]] [[19982011]] || align="right" | 4449.817267

[[FişierFișier:Litla-dimun-photo.jpg|thumb|left|Insula nelocuită [[Lítla Dímun]]]]

Insulele Feroe sunt de fapt un grup format din 18 insule, pe coasta [[Europa|Europei]] de nord, între [[Marea Norvegiei]] şiși nordul [[Oceanul Atlantic|Oceanului Atlantic]], cam la jumătatea distanţeidistanței dintre [[Islanda]] şiși [[Norvegia]]. Coordonatele sale sunt {{coor dm|62|000|N|06|47|W|}}, au o suprafaţăsuprafață de 1395,74 &nbsp;km² şiși nu includ lacuri sau râuri majore. Arhipelagul nu are nici o graniţăgraniță de uscat cu vreo altă ţarățară.

|[[FişierFișier:Faroes030417-nasa(2).jpg|thumb|Insulele Feroe văzute de un satelit al NASA]]

|[[FişierFișier:Map-kommuna-2005new-color-caption.png|thumb|[[Lista comunelor din Insulele Feroe|Cele 34 de comune feroeze]] la [[1 ianuarie]] [[2005]]]]

Insulele Feroe au de la Enniberg, în nord, până în Akraberg, în sud, 113 &nbsp;km lungime şiși din Mykineshólmur, în vest, până în Fugloy, în est, 75 &nbsp;km lăţimelățime. Coasta crestată, care în mare parte este faleză, se întinde peste 1289 &nbsp;km. Singura insulă care este nelocuită este [[Lítla Dímun]]. Insulele sunt stâncoase, având câteva vârfuri joase. ÎnălţimeaÎnălțimea medie a arhipelagului este de 300 metri deasupra mării. Dacă atmosfera este senină, se poate privi de jur împrejur întreg arhipelagul, de pe vârful celui mai înalt munte, [[Slættaratindur]], de la 882 m deasupra nivelului mării. Prin Capul Enniberg, Insulele Feroe posedă cea mai înaltă stâncă din lume (754 m), care iese la un unghi drept din mare. Pe uscat mai există câteva vârfuri mai înalte, dar acestea nu sunt verticale.

Nici un punct din Insulele Feroe nu se află la o depărtare mai mare de 5 &nbsp;km de mare. Aproape toate locurile din insule se află la protecţiaprotecția porturilor naturale din fiorduri şiși golfuri. Aceste fiorduri pecetluiesc soarta balenei pilot cu înotătoare lungi, ele fiind vânate aici. În văi şiși pe platouri terenul este de obicei mlăştinosmlăștinos, iar pământul este străbătut de mai multe pâraie, mai mici sau mai mari, care formează uneori cascade sau se varsă direct în mare.

Insulele Feroe sunt divizate în 34 de municipalităţimunicipalități. Acestea sunt împărţiteîmpărțite pe şaseșase regiuni geografice. Ele sunt identice cu aşaașa-numitele ''sýslur''-i, dar care nu reprezintă corpuri politice, fiind marcate astăzi doar de circumscripţiilecircumscripțiile de poliţiepoliție, fiecare din ele condusă de un [[Sýslumaður]] drept comandant.

# '''Norðoya sýsla:''' Peisajul cel mai dispersat şiși majoritatea celor mai înalţiînalți munţimunți se regăsesc pe cele şaseșase insule nordice din nord-estul arhipelagului. Ele sunt: [[Kalsoy]], [[Kunoy]], [[Borðoy]], [[Viðoy]], [[Svínoy]] şiși [[Fugloy]], complet în estul Insulelor Feroe. Metropola insulelor nordice [[Klaksvík]] din Borðoy este al doilea oraşoraș ca mărime şiși cel mai important oraşoraș din industria pescuitului. [[Viðareiði]] din Viðoy este cel mai nordic oraşoraș, aflat în mijlocul unui peisaj unic.

# '''Eysturoyar sýsla:''' ''La vestul'' insulelor din nord se află [[Eysturoy]], a doua insulă ca mărime a arhipelagului. Împreună cu Streymoy formează centrul Insulelor Feroe. Co-urbanismul din [[Runavík]] este cea mai mare aşezareașezare urbană, urmată de [[Fuglafjørður]]. Pentru atracţiileatracțiile sale turistice cele mai cunsocutecunoscute zone sunt [[Eiði]] şiși [[Gjógv]].

# '''Streymoyar sýsla:''' Cea mai mare insulă, [[Streymoy]], este cea care are numărul de locuitori cel mai mare, şiși cuprinde capitala [[Tórshavn]] ca centru administrativ şiși cultural şiși cel mai important port maritim din ţarățară. OraşulOrașul [[Vestmanna]] de pe coasta de vest a insulei este faimos pentru impozantele stânci (Vestmannabjørgini) din partea sa nordică. [[Saksun]] şiși [[Tjørnuvík]] din nord sunt puncte de atracţieatracție, ca şiși [[Kirkjubøur]] din sud. Tot aparţinândaparținând acestei regiuni sunt şiși insulele [[Nólsoy]] din est şiși [[Hestur]] şiși [[Koltur]] din vest.

# '''Vága sýsla:''' ''La vest'' de Streymoy se găseştegăsește insula [[Vágar]], pe care se află singurul aeroport, iar în largul din vest, pe insula [[Mykines]], se află paradisul păsărilor.

# '''Sandoyar sýsla:''' ''La sud'' de Streymoy se află [[Sandoy]], care şiși-a primit numele de la plajele extrem de rare în această parte. Această regiune numără şiși cele mai mici insule [[Skúvoy]] şiși [[Groß-Dimun]].

# '''Suðuroyar sýsla:''' [[Suðuroy]] este cea de-a treia insulă ca mărime a arhipelagului şiși, totodată, cea mai sudică parte a ţăriițării. Aici se află şiși zona geografică [[Lítla Dímun]]. OraşeleOrașele [[Tvøroyri]] şiși [[Vágur]] auntsunt centre regionale. [[Sumba]] este comunitatea cea mai sudică a feroezilor. Coasta de vest, care este spectaculoasă, este foarte accesibilă pe uscat.

Insulele Feroe sunt de origine vulcanică şiși au o vârstă de aproximativ 60 de milioane de ani (de trei ori mai în vârstă decât [[Islanda]]). Singurul izvor termal aminteşteamintește de acest lucru. Insulele sunt formate din bazalt, care alternează cu alte straturi mai puţinpuțin dure. În [[Tvøroyri]] există coloane de bazalt cu apariţiiapariții de huilă, care arată existenţaexistența unei foste păduri pe insule.

== Vreme şiși climă ==

[[FişierFișier:Klimadiagramm-metrisch-deutsch-Thorshaven-Färöer.png|thumb|Diagramă a climatului din Tórshavn]]

Clima în Insulele Feroe este de tip oceanic, umedă şiși extrem de schimbătoare, cu veri răcoroase şiși ierni blânde. Asta înseamnă că, într-o singură zi, se poate observa un soare strălucitor, urmat de o [[ceaţăceață]] densă, această combinaţiecombinație putând arăta diferit în diverse puncte ale arhipelagului.

Cauzate de locaţialocația în calea Curentului Atlanticului de Nord, în Insulele Feroe sunt întâlnite temperaturi blânde comparativ cu latitudinea la care se află. Temperaturile medii din timpul verii şiși timpul iernii sunt de 11&nbsp;°C, respectiv de 3&nbsp;°C. Porturile sunt lipsite de gheaţăgheață tot timpul anului, iar zăpada ocazională, care cade în zonele locuite, în timpul iernii, se topeştetopește foarte repede, imediat ce se aşeazăașază.

Aerul este de cele mai multe ori curat şiși deseori bate un [[vânt]] rece (mai ales în sud-vest). Adaptabilitatea la ploaie şiși furtună trebuie să fie crescută, pentru că există totuşitotuși zile care sunt complet stricate de aceste două fenomene.

Vremea feroeză domină în întregime viaţaviața poporului din insule. Din cauza faptului că ea se schimbă în continuu, Insulele Feroe au primit porecla de ''ŢaraȚara lui kanska'' (= ''poate'') de la soldaţiisoldații britanici, în timpul celui de-[[al doilea război mondial]] (''Islands of Maybe'').

Feroezii sunt recunoscuţirecunoscuți pentru dragostea lor faţăfață de maşinilemașinile proprii. Există un proverb despre aceştiaaceștia, care spune:

:''Pentru ce are nevoie de încă o haină de ploaie? Are şiși maşinămașină!''

== VegetaţieVegetație ==

[[FişierFișier:Solja.jpg|thumb|left|Floarea oficială a Insulelor Feroe încă nu este determinată. Neoficial, se spune că ar fi Sólja (nume autohton pentru bulbuc de baltă - ''[[Caltha palustris]]'')]]

[[FişierFișier:Faroe stamp 046 mountain flowers (alchimella faeroensis).jpg|thumb|Timbru feroez cu creţişoaracrețișoara feroeză (''[[Alchemilla faroënsis]]'')]]

Pe Insulele Feroe există sute de specii de plante sălbatice:, flori, licheni, muşchimușchi şiși ciuperci. Copacii, în schimb, nu apar de la natură.

Se presupune că numai câteva plante arctice de pe vârfurile cele mai înalte au supravieţuitsupraviețuit erei glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din [[ScoţiaScoția]] şiși [[Norvegia]].

Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea naţionalănațională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă ([[Caltha palustris]] L.). Cu Føroyaskøra, creţişoaracrețișoara feroeză ([[Alchemilla faeroënsis]]), insulele şiși-au dat numele unei specii de plante.

Insulele Feroe sunt astăzi, cu doar câteva excepţiiexcepții (Parcul Tórshavner şiși unele grădini), lipsite de arbori şiși, unde permit munţiimunții, creştecrește doar iarbă.

Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puţinăpuțină cherestea şiși toată era necesară construirii de case şiși bărci.

Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fâneţefânețe, cartofi (de la începutul [[secolul XVIII|secolului XVIII]]), rubarbă şiși câteva legume în sere. Fructele trebuie importate şiși de aceea sunt de obicei scumpe.

|[[FişierFișier:Young seal at beach in the faroe islands (behind rocks).JPG|thumb|left|Pui de focă gri (''[[Halichoerus grypus]]'') în [[Sandvík]]]]

|[[FişierFișier:Faroe stamp 023 oyster catcher.jpg|thumb|left|Timbru feroez cu scoicarul (''[[Haematopus ostralegus]]''), pasărea naţionalănațională a Insulelor Feroe]]

Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500km500&nbsp;km depărtare spre est, în [[Norvegia]]), aici nu există animale obişnuiteobișnuite care să fie autohtone: reptile, broaştebroaște, peştipești de apă dulce şiși mamifere; excepţieexcepție fac doar două mamifere: nativa focă gri şiși balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăceşterătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca.

Insulele Feroe şiși-au dat numele şiși speciei de melc croissant feroez (''[[Polycera faeroensis]]'' - [[limba feroeză|feroeză]]: ''Bertákna'').

[[FişierFișier:Portrait of fratercula arctica in the faroe islands.jpg|thumb|Pufinupright|Papagal de mare (''[[Fratercula arctica]]'') în [[Insula Mykines]]]]

Lumea feroeză a păsărilor este bine cunoscută datorită numeroaselor specii, printre care şiși pufinul. Pasărea naţionalănațională a Insulelor Feroe este scoicarul (''[[Haematopus ostralegus]]'' - [[limba feroeză|feroeză]]: ''Tjaldur''), care pleacă spre [[Marea Britanie]] în septembrie, pentru iernat, şiși se întoarce pe [[12 martie]], dată la care se celebrează Grækarismessa (zi în care este osărbătorit papa Gregorie cel Mare), sărbătoare naţionalănațională importantă.

[[FişierFișier:Tinganes, Tórshavn 2004.1.jpg|thumb|left|[[Tinganes]] în [[Tórshavn]], sediul guvernului]]

Insulele sunt împărţiteîmpărțite administrativ în 34 de municipalităţimunicipalități cu aproximativ 120 de oraşeorașe şiși sate.

TradiţionalTradițional, există 6 ''sýslur'', acestea fiind ([[Norðoyar]], [[Eysturoy]], [[Streymoy]], [[Vágar]], [[Sandoy]] şiși [[Suðuroy]]). ''Sýsla'' înseamnă ''district'' şiși, deşideși astăzi este doar un district din punctul de vedere al poliţieipoliției, se înţelegeînțelege prin el regiune geografică. În perioade timpurii, fiecare sýsla avea propriul [[Thing (assembly)|ting]], aşaașa-numitul ''várting'' (ting de primăvară).

Astăzi, alegerile au loc în municipalităţimunicipalități, la nivel naţionalnațional pentru [[Løgting]] şiși în Regatul Danemarcei pentru [[Folketing]]. Pentru Løgting, alegerile au loc în şapteșapte districte electorale, fiecare cuprinzând câte un ''sýslur'', în timp ce Streymoy este divizat în două părţipărți, nordică şiși sudică (regiunea Tórshavn).

'''Guvernul Insulelor Feroe''' deţinedeține puterea executivă în problemele guvernamentale locale. Conducătorul guvernului este numit [[Løgmaður]] (''Prim Ministru''). Orice alt membru al cabinetului este numit [[landsstýrismaður]].

=== Insulele Feroe şiși Danemarca ===

[[Tratatul de la [[Kiel]] din [[1814]] a pus capăt uniunii daneze-norvegiene. [[Norvegia]] se afla sub puterea Regelui Suediei, dar Insulele Feroe, [[Islanda]] şiși [[Groenlanda]] rămâneau posesiile [[Danemarca|Danemarcei]]. În continuare, [[Løgting]] a fost abolit în [[1816]] şiși Insulele Feroe erau să fie guvernate ca un amt danez obişnuitobișnuit, cu un [[Prefect|Amtmand]] drept capul guvernului. În [[1851]], [[Løgting]] a revenit, dar a servit doar ca un sfătuitor până în [[1948]].

La sfârşitulsfârșitul [[Al doilea război mondial|celui de-al doilea Război Mondial]] o parte a populaţieipopulației a favorizat independenţaindependența faţăfață de [[Danemarca]], iar pe [[14 septembrie]] [[1946]] s-a ţinutținut un vot public pe problema [[secesiune|secesiunii]]. Nu a fost considerat un referendum, deoarece parlamentul nu era obligat să urmeze decizia votului. Aceasta a fost prima dată când feroezii au fost întrebaţiîntrebați dacă favorizau independenţaindependența sau dacă voiau să continue ca parte a regatului danez. Rezultatul votului a arătat că există o mică majoritate în favoarea secesiunii, dar înainte ca decizia să fie implementată, coaliţiacoaliția din parlament a căzut, iar la alegerile parlamentare de după câteva luni, partidele politice care susţineaususțineau rămânearea în regatul danez a crescut ca număr de voturi şiși a format o coaliţiecoaliție. Bazându-se pe această creşterecreștere, ele au decis să nu aleagă secesiunea. În loc, s-a făcut un compromis şiși [[Folketing]] a promulgat o lege care a intrat în vigoare în [[1948]]. Starea Insulelor Feroe de amt danez a luat sfârşitsfârșit, în schimb oferindu-si-le un grad înalt de auto-guvernare, susţinutsusținut de un ajutor financiar anual substanţialsubstanțial din partea [[Danemarca|Danemarcei]].

Locuitorii insulelor sunt împărţiţiîmpărțiți în mod egal în ceea ce priveşteprivește independenţaindependența faţăfață de Regatul Danemarcei. În ambele tabere există însă o varietate de opinii. Dintre cei care sunt în favoarea independenţeiindependenței, unii consideră că ar trebui o declaraţiedeclarație unilaterală imediată. AlţiiAlții o văd ca pe ceva obţinutobținut gradat şiși cu desăvârşituldesăvârșitul acord al guvernului danez şiși a naţiuniinațiunii daneze. În tabăra unionistă sunt mulţimulți care prevăd şiși consideră binevenită o creşterecreștere gradata în autonomie chiar cu păstrarea legăturilor puternice cu [[Danemarca]].

=== Insulele Feroe şiși UE ===

Insulele Feroe nu fac parte din [[Uniunea Europeană|UE]], aşaașa cum este afirmat explicit în ambele [[Tratatul de la Roma|tratate de la Roma]]. Mai mult, un protocol al tratatului de aderare al Danemarcei la UE stipulează că naţionaliinaționalii danezi care locuiesc în Insulele Feroe nu sunt consideraţiconsiderați naţionalinaționali danezi în cadrul tratatelor. Deci,Astfel că persoanele daneze care locuiesc în Insulele Feroe nu sunt cetăţenicetățeni ai Uniunii Europene, (Dedar altfel,alți alţi cetăţenicetățeni ai UEUniunii Europene care locuiesc acolo rămânîși cetăţenipăstrează UE).cetățenia Insulele Feroe sunt însă parte a acordului de liberă circulaţie [[Tratatul de la Schengen|Schengen]]europeană.

După probleme economice severe la începutul [[anii 1990|anilor 1990]], cauzată de o scădere drastică în capturile de [[peştepește]], Insulele Feroe au revenit în ultimii ani, cu o rată a şomajuluișomajului de până la 5% la mijlocul anului [[1998]]. În orice caz, dependenţadependența aproape totală faţăfață de pescuit înseamnă că economia rămâne extrem de vulnerabilă. Feroezii speră să îşiîși lărgească baza economică prin construirea de noi uzine de procesare a peşteluipeștelui. [[Petrol]]ul găsit în apropierea suprafeţelorsuprafețelor maritime feroeze au dat speranţesperanțe găsirii de depozite în zonele deţinutedeținute de Insulele Feroe, acestea putând fi baza unei economii prospere.

Din anul [[2000]], tehnologie informaţionalăinformațională şiși proiecte de afaceri noi au fost create în Insulele Feroe pentru a atrage noi investitori. Rezultatul acestor proiecte este încă necunoscut, dar se speră ca ele să aducă o piaţăpiață economică mai dezvoltată în Insulele Feroe.

Datorită terenului stâncos şi suprafeţei relativ mici a Insulelor Feroe, sistemul de transport a fost subdezvoltat, spre deosebire de alte părţi ale lumii. SItuaţia s-a schimbat acum, infrastructura fiind extensiv. Aproximativ 80% din populaţiepopulație din insule este conectată prin tunele suboceanice şiși poduri care leagă cele trei mari insule de cele trei relativ mari insule din nord-est, în timp ce cele două mari insule din sud sunt legate de zona principală prin bacuriferiboturi noi şiși rapide. Există o reţearețea de drumuri buneși tunele moderne care duc în fiecare sat din insule, excepţieexcepție făcând cele şapteșapte mici insule, care au câte un sat fiecare.

În realitate, fraza "Insulele Feroe" este un [[pleonasm]], deoarece sufixele ''øerne'' şiși ''oyar'' înseamnă "insule" în daneză, respectiv feroeză. Insulele Feroe au o cultură oarecum proprie, dar are şiși elemente comune cu [[Norvegia]], [[Islanda]] şiși [[Danemarca]].

[[Limba feroeză]], vorbită de [[feroezi]], este foarte similară cu [[Limba islandeză|islandeza]].

=== Societatea ŞtiinţificăȘtiințifică Feroeză ===

''Føroya Fróðskaparfelag'', Societatea ŞtiinţificăȘtiințifică Feroeză a fost înfiinţatăînființată în [[1952]] cu scopul de a promova cooperarea în toate domeniile învăţăriiînvățării, colectarea literaturii ştiinţificeștiințifice şiși publicarea rezultatelor cercetărilor asupra sau din Insulele Feroe. Un periodic anual, ''Fróðskaparrit'', este publicat. Prin munca societăţiisocietății a fost înfiinţatăînființată Universitatea Feroeză, [[Fróðskaparsetur Føroya]].

=== Mâncăruri tradiţionaletradiționale ===

Mâncarea tradiţionalătradițională feroeză se bazează în principal pe carne, şisos brun și [[cartof]]i şiși, foloseşteîn puţinegeneral, se folosesc puține legume proaspete. Carnea de oaie este baza oricăruia felmajorității felurilor de mâncare, şi una dintre gustăilegustările cele mai populare estefiind ''skerpikjøt'', carne de oaie vechefezandată, uscată de vânt. Adăpostul de uscare, ''hjallur'', este o trăsătură comună în majoritatea caselor feroeze. Alte mâncăruri tradiţionaletradiționale sunt ''ræst kjøtræstkjøt'' (carne semi-uscatăfezandată de oaie), şi ''ræstur fiskur'' (pește fezandat), peşte"havhestur" marinat(specie de pescăruș). După sângerosul [[grindadráp]] (vânătoarea de balene), o specialitate este ''grind og spik'', balenă şiși grăsime. PeştelePeștele proaspăt apare deseori în dieta locală, alături de păsările de mare, precum pufinul,[[Pufin|papagalul artic]] şiși ouăle lor.

În romanul [[O mie nouă sute optzeci şiși patru]] de [[George Orwell]], o fortăreaţăfortăreață plutitoare este ancorată între Insulele Feroe şiși Islanda pe cca. [[4 aprilie]] [[1984]].

* [http://www.flb.fo/ National Library of the Faroe Islands] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080915084806/http://www.flb.fo/ |date=2008-09-15 }}

* [http://faroeislands.dk/ Faroeislands.dk] - Pagină privată care conţineconține toate satele din Insulele Feroe

* [http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/fo.html Insulele Feroe] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050515084913/http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/fo.html |date=2005-05-15 }} - ''[[CIA World Factbook]] 2003''

* [http://www.faroenature.net/ FaroeNature.net] - Forum şiși galerie despre subiecte legate de natură

* [http://www.uf.fo/?slag=english Faroese News in English] - ReţeauaRețeaua de Radio NaţionalăNațională

* [http://www.tinganes.fo/Default.asp?I=1 Biroul Primului Ministru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050501143217/http://www.tinganes.fo/Default.asp?I=1 |date=2005-05-01 }} - Sit oficial

* [http://www.stamps.fo Postverk Føroya] - PoştaPoșta Insulelor Feroe

* [http://heima.olivant.fo/%7Eanfinn/ heima.olivant.fo/~anfinn] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060213183632/http://heima.olivant.fo/%7eanfinn/ |date=2006-02-13 }} - Sit privat cu peste 100 de fotografii din aer cu Insulele Feroe

* [http://www.faroearts.com faroearts] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20001206213100/http://www.faroearts.com/ |date=2000-12-06 }} - Arată şiși vinde opere ale ariştilorariștilor feroezi

* [http://www.krea.fo/toeting/ Toeting] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060403233657/http://www.krea.fo/toeting/ |date=2006-04-03 }} - Îmbrăcăminte de lână Tøting din 1962

* [http://www.summarfestivalur.fo Summarfestivalur] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050930184811/http://www.summarfestivalur.fo/ |date=2005-09-30 }}- Situl oficial al festivalului de vară Summerfestival