Războiul austro-prusac: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării Etichete: Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil |
||
(Nu s-au afișat 33 de versiuni intermediare efectuate de alți 20 de utilizatori) | |||
Linia 2:
|conflict=Războiul de Șapte Săptămâni
|imagine=[[Fișier:Battle of Koniggratz by Georg Bleibtreu.jpg|300px]]
|descriere=[[Bătălia de la Königgrätz
|partof=Războaielor de [[Unificarea Germaniei|Unificare a Germaniei]]
|dată=[[14 iunie]]
|loc=[[Confederația Germană]] ([[Germania Centrală]] și de [[Germania de Sud|de Sud]], [[Boemia]] și [[Moravia]]), [[Schleswig]], [[Italia de Nord]], [[Marea Adriatică]]
|casus=Lupta pentru
|rezultat=Victorie decisivă a Prusiei
|combatant1=
[[Fișier:Flag of the Habsburg Monarchy.svg|border|24px]] '''[[Imperiul Austriac]]'''<br />
Linia 21:
[[Fișier:Flagge Herzogtum Sachsen-Coburg-Gotha (1826-1911).svg|border|24px]] [[Saxa-Meiningen]]<br />
[[Fișier:Flagge Fürstentum Schaumburg-Lippe.svg|border|24px]] [[Schaumburg-Lippe]]<br />
[[Fișier:
|combatant2=
[[Fișier:Flag of Prussia (1892-1918).svg|border|24px]] '''[[Regatul Prusiei]]''' <br />
[[Fișier:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|24px]] [[Regatul Italiei (1861-1946)|Regatul Italiei]]<br />
[[Fișier:Flagge Großherzogtümer Mecklenburg.svg|border|24px]] [[Mecklenburg-Schwerin]]<br />
[[Fișier:Flagge Großherzogtümer Mecklenburg.svg|border|24px]] [[Mecklenburg-Strelitz]]<br />
[[Fișier:Flagge
[[Fișier:Flagge Herzogtum Anhalt.svg|border|24px]] [[Anhalt]]<br />
[[Fișier:Flagge Herzogtum Braunschweig.svg|border|24px]] [[Ducatul Braunschweig]]<br />
Linia 44:
[[Fișier:Flag of the Habsburg Monarchy.svg|border|24px]] [[Ludovic de Benedek]]
|comandant2=
[[Fișier:Flag of Prussia (1892-1918).svg|border|24px]] [[Wilhelm I al Germaniei|Wilhelm I]]<br />
[[Fișier:Flag of Prussia (1892-1918).svg|border|24px]] [[Frederic al III-lea al Germaniei|Frederic al III-lea]]<br />
[[Fișier:Flag of Prussia (1892-1918).svg|border|24px]] [[Helmuth von Moltke]]<br />
[[Fișier:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|24px]] [[Victor Emanuel al II-lea al Italiei|Victor Emanuel al II-lea]]
|forța1='''600.000 de soldați'''
* 460.000
* 80.000
* 50.000
* 20.000
|forța2='''650.000 de soldați'''
* 450.000
* 200.000
|victime1=
|victime2=37.000, răniți și uciși
}}
'''Războiul
Războiul s-a purtat pentru [[hegemonie]] în [[Confederația Germană|Germania]] și control asupra [[Veneția (regiune)|regiunii Venețiene]] și a marcat continuarea războaielor de [[Unificarea Germaniei|
Războiul a durat șapte săptămâni ([[14 iunie]]
==Context==
Linia 73:
===Imixtiunea celor două părți în politica germană===
Mai există o problemă care stă la baza declanșării conflictului diplomatic și armat dintre Austria
====Grossdeutschland====
[[File:Map-AustroPrussianWar.svg|thumb|267px|Harta alianțelor la începutul războiului]]
Încă din [[1848]], conform unui principiu diplomatic de concurență, promulgat de Austria cu privire la regența
Prusia îi datorează succesul, nu atât regelui [[Wilhelm I]], cât primului său ministru Otto von Bismarck, cancelar începând cu 1862. Pentru a asigura hegemonia Germaniei, acesta vrea să declare război Austriei. El considera că Germania era prea neîncăpătoare pentru ca Prusia și Austria să poată conviețui acolo împreună. Pentru punerea în aplicare a scopului său, Otto Bismarck se baza pe simpatia Angliei, cât și pe aceea a țarului pe care Prusia îl ajutase să reprime o insurecție în Polonia în 1863. Nu se temea nici de intervenția Franței, fiindcă Napoleon al III-lea, declarându-se în favoarea principiului naționalităților, era de partea unității Germaniei, sau cel puțin a Germaniei de Nord sub controlul Berlinului.
====Kleindeutschland====
Prusia susținea normalizarea acestei situații, a suveranității asupra unei eventuale Germanii Unificate. Această traiectorie politică susținută de Prusia, cauzează diverse
==Desfășurare==
===Primă fază (7 iunie – 10 iulie)===
Pe [[10 iunie]] [[Otto von Bismarck]] a trimis statelor germane un proiect de reformă a Confederației germane, care prevede excluderea Austriei din aceasta, astfel Bismarck a sădit semințele conflictului armat plănuit. La [[11 iunie]] ambasadorul Austriei a fost rechemat de la [[Berlin]]. Pe [[14 iunie]], la cererea Austriei, susținută de majoritatea statelor germane mici, Dieta Confederației Germane a decis mobilizarea a patru corpuri - formate de statele mici și mijlocii. Însă decizia de [[mobilizare]] fusese deja adoptată la Berlin, la fel ca și declarația de război. Ostilitățile dintre armata prusacă mobilizată și aliații nemobilizați ai Austriei au început deja a doua zi, pe [[15 iunie]], îndată ce Austria a început să concentreze trupe la granița cu Prusia, armata prusacă sub comanda [[Helmuth von Moltke|generalului von Moltke]] a invadat [[Boemia]]. Numai trupele saxone au fost alertate în prealabil și au părăsit Saxonia, invadată de prusaci, înaintând în Boemia spre masa armatei austriece. Cel mai valoros lucru pe care l-a obținut Austria de la aliații săi, a fost, de fapt, acel corp saxon de 23.000 soldați. Șeful Statului Major al generalului von Moltke a elaborat un plan de [[Blitzkrieg|război fulger]], potrivit căruia pe [[16 iunie]] [[1866]] trupele prusace au început ocuparea teritoriilor aparținând Confederației Germane - [[Regatul Hanovra|Hanovra]], [[Regatul Saxoniei|Saxonia]] și [[Hessa]]. În ziua următoare, [[17 iunie]] Austria a declarat război Prusiei. Italia pe [[20 iunie]], conform tratatului cu Prusia a declarat și ea război Austriei, care a fost nevoită astfel să lupte pe două fronturi — în Italia și Boemia.
[[Fișier:1866 prinz-friedrich-karl-bei-koeniggraetz 1b-640x428.jpg|thumb|300px|[[Prințul Friedrich Karl al Prusiei|Prințul Karl Friedrich]] conduce cu succes regimentele prusace în [[Bătălia de la Königgrätz|Bătălia principală de la Königgrätz]] ]]
Frontul principal împotriva Prusiei l-a format Austria și Saxonia, care au scos mobilizat 260.000 de soldați, aici, desigur s-a aflat și cea mai mare parte a armatei prusace. Un alt teatru de luptă a fost Hanovra și Hessa, aliate austriece, prinse însă între posesiunile Prusiei din zona Renană și teritoriul principal, totodată aceste state erau traversate și de rutele de legătură ale Renaniei cu masa teritoriului Prusac. Aliații Austriei în acest teatru era calitativ și numeric slabi - doar 25.000 de soldați, însă distrugerea acesteia avea o importanță capitală pentru Prusia. Al treilea teatru era [[Germania de Sud]], de la care se putea aștepta o forță de 94.000 soldați, însă aceste trupe erau încă nemobilizate și împrăștiate, precum și acțiuni energice din partea acestora până la începutul lunii [[iulie]] nu se așteptau.
Armata prusacă număra 20 [[Divizie|divizii]] de [[infanterie]], dintre care 14 erau dislocate la granița cu Austria, și 6 în regiunea Renană împotriva Hanovrei. Pe teatrul principal au fost formate Armata 1 (6 div.) și Armata a 2-a (8 div.). De curând Moltke a format încă trei divizii - 48.000 soldați, pentru a invada imediat Hanovra din trei direcții înconjurând și dezarmând astfel armata Hanovrei (18.000 soldați), această campanie arăta destul de reală (prevalență calitativă, cu o superioritatea numerică de 2,6 ori). După ce au ocupat Hanovra și Hessa, cele trei divizii prusace trebuiau să se ocupe de statele Germane din Sud. Diviziile rămase, pe [[Rin]] și în [[Westfalia]], Moltke le-a dislocat pe teatrul principal.
În data de [[3 iulie]] [[1866]] a avut loc [[Bătălia de la Königgrätz]], în care forțele austriece au fost înfrânte. Retragerea armatei austriece („Rückwärtskonzentrierung”) a fost acoperită de artileriștii români din regimentul 16, rezultat în urma reorganizării [[Granița Militară Transilvăneană|Graniței Militare Transilvănene]].<ref>„[http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/luceafarul/1914/BCUCLUJ_FP_280091_1914_013_006.pdf Chestia noastră militară]”, în: Luceafărul, nr. 14 (1916), pag. 159.</ref>
===A doua fază (10 iulie – 23 august)===
Comandamentul prusac nu a încercat blocarea retragerii forțelor austro-saxone. Generalul [[Ludovic de Benedek|Benedek]] a retras trupele rămase la [[Olomouc|Olmütz]], alocând pentru protecția [[Viena|Vienei]] o defensivă slabă. Prusacii au reluat înainatarea, Armata a 2-a în direcția Olmütz, iar armatele 1 și „[[Elba]]” spre Viena. În data de [[13 iulie]] generalul Ludovic de Benedek a fost înlocuit de [[Arhiducele Albert, Duce de Teschen|Arhiducele Albrecht]]. De la o distrugere totală austriecii au fost salvați numai de contraatacurile [[cavalerie]]i și barajul puternic de 700 [[tun]]uri, care au permis armatei semi-înconjurate să ajungă la Elba. Ulterior Bismarck a decis să-și îndrepte o parte importantă din forțele sale spre [[Bratislava|Pressburg]], drumul spre [[Regatul Ungariei|Ungaria]]. Austriecii erau încă în stare să continue luptă (cel puțin rezistență). Însă situația internă din [[imperiu]], în special teama de pierdere a Ungariei, a dus la faptul guvernul lui [[Franz Joseph al Austriei|Franz Joseph]] a mers la tratative de pace.
==Note==
Line 87 ⟶ 104:
* {{en icon}} [http://onwar.com/aced/chrono/c1800s/yr65/fsevenweeks1866.htm The Seven Weeks War 1866]
* {{de icon}} [http://www.deutsche-schutzgebiete.de/deutscher_krieg.htm Der Deutsche Krieg (1866); Preußisch-deutscher Krieg]
* {{en icon}} [http://www.viewimages.com/Search.aspx?mid=73271011&epmid=1&partner=Google Fotografii alb-negru ale războiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160313130042/http://viewimages.com/search.aspx?epmid=1&mid=73271011&partner=google |date=2016-03-13 }}
* {{ro icon}} [http://archive.is/20121205230608/seresadrian.blogspot.com/2011/01/razboiul-austro-prusac-din-1866.html Războiul Austro-Prusac din 1866; Grossdeutschland vs Kleindeutschland.]
==Bibliografie==
Line 99 ⟶ 116:
* Kriegsgeschichtliche Abteilung I,Grosser Generalstab. Moltke in der Vorbereitung und Durchfuhrungder Operationen. Kriegsgeschichtliche Einzelschirften, Heft 36, Berlin.
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Războaiele Austriei]]
[[Categorie:Războaiele Prusiei]]
Line 106 ⟶ 124:
[[Categorie:Istoria Prusiei]]
[[Categorie:Istoria Austriei]]
[[Categorie:1866]]
[[Categorie:Războiul austro-prusac|*]]
|