Ungra, Brașov: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat
m Fişierul File:Copiii_satului.jpg a fost şters de către User:Andrei Stroe: ''F11: Fără dovada permisiunii (TW)''.
 
(Nu s-au afișat 42 de versiuni intermediare efectuate de alți 20 de utilizatori)
Linia 1:
{{Infocaseta Așezare
| titlu_atestare = Atestare documentară
| nume = Ungra
| tip_asezareatestare = Sat[[1211]]
| latd = 45
| tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]]
| nume_subdiviziune = {{ROM}}
| tip_subdiviziune1 = [[Județele României|Județ]]
| nume_subdiviziune1 = [[Fișier:Actual Brasov county CoA.png|20px]][[Județul Brașov|Brașov]]
| tip_subdiviziune2 = [[Comunele României|Comună]]
| nume_subdiviziune2 = [[Comuna Ungra, Brașov|Ungra]]
| stema =
| imagine =
| imagine_dimensiune = 270 px
| imagine_descriere =
| altitudine = 452 m<ref>Google Earth</ref>
| titlu_atestare = Atestare documentară
| atestare = [[1211]]
| suprafață_totală_km2 =
| recensământ = 2002
| populație =
| densitate =
| latd = 45
| latm = 58
| lats = 56
| latNS = N
| longd = 25
| longm = 15
| longs = 40
| longEV = E
| pushpin_map = România
| pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]]
| pushpin_dimensiune_harta =
| pushpin_map1 = România Brașov
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Brașov|județului Brașov]]
| pushpin_dimensiune_hartă1 = 280
| background1 = #EDD38C
| codpoștal = 507240
| fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]]
| utc_offset = +2
| fus_orar_DST = [[EEST]]
| utc_offset_DST = +3
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref>
| tip_cod_poștal = [[Cod poștal]]
| hartă = Josephinische Landaufnahme pg225.jpg
| descriere_hartă = Ungra în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73<br />([httphttps://toolservertools.wmflabs.org/~dschwen/iipzoomviewer/wipindex.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg225.jpg Click] pentru imagine interactivă)
}}
 
'''Ungra'''. mai(în demult[[germană]]: ''UgronaGalt'', (în [[dialectul săsescmaghiară]]: ''GaltUgra, GeltSzászugra)'', îneste satul {{de|Galt}}, înreședință {{hu|Ugraal [[Comuna Ungra, Szászugra}})Brașov|comunei estecu oacelași localitatenume]] îndin [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. Este reședința [[Comuna Ungra, Brașov|comunei '''Ungra''']]. Ungra este situată în partea de nord a județului Brașov, la numai 9&nbsp;km de orașul [[Rupea]] și circa 62&nbsp;km distanță de municipiul [[Brașov]]. Ungra este așezată pe malul drept al [[Olt]]ului, nu departe de confluența acestuia cu pâraiele Homorod și Valea Dăișoarei, la 3&nbsp;km de drumul național 13, Brașov-Sighișoara, în zona denumită Țara Rupei sau Zona Rupea (Tinutul Cohalmului), dar cea mai exactă denumire din punct de vedere istoric pentru aceasta regiune este aceea de [[Scaunul Rupea]].
 
== Istoric ==
Line 56 ⟶ 38:
UNGRA este situată sub dealul Stajeii, care atinge o cotă de 589 metri, tocmai în dreptul ruinelor vechiului castru roman amintit mai sus. Bătrânii satului își amintesc de existența unei cronici care a fost ținută din cele mai vechi timpuri, de la înființarea comunei în jurul anilor 1100, de către sași, în care au fost consemnate în limba germană toate evenimentele care îi priveau pe locuitorii comunei, de etnie germană, română sau pe rromii care s-au stabilit la Ungra. Aceasta cronică a fost consultată de doua ori de către marele istoric [[Nicolae Iorga]] și citată mai apoi în lucrările sale de istorie a românilor. Cronica aceasta a fost vazută și de către alți locuitori ai satului. Din această cronică s-a aflat ca de-a lungul timpului (sec. XVI-XVII), noii veniți în sat, nu erau primiți direct in vatra satului, ci erau dirijați pe o vale situată la circa doi kilometri, numită și astăzi Valea Ungrișoarei, și numai ulterior, după ce făceau dovada bunei purtări, convingând mai marii satului că sunt harnici și cinstiți, dobândeau dreptul de a se stabili în perimetrul satului. Această cronică este valoroasă nu numai pentru istoria acestui sat, ci și pentru istoria Transilvaniei, relatând modul în care s-au format comunitățile sasești, românești și cele de rromi, felul in care au evoluat sub raport social, economic, relatează viața din trecut, obiceiurile și datinile străvechi, precum și istoria Bisericilor Evanghelice si Ortodoxe pe aceste meleaguri. Din păcate aceasta cronică a disparut după [[Revoluția din 1989]], o dată cu exodul sașilor in [[Germania]].
 
Din cronica mai sus amintită reiese că mulți dintre românii care s-au stabilit la Ungra (e.g. sec XIII-XVIII) provin din zonele de munte, și au fost în marea lor parte păstori. Aceștiacare au muncit la început averile sașilor, reușind ulterior să și cumpere anumite proprietați șidecis să se stabilească pe o ulița a lor, numită și astăzi strada Românilor.
 
Artistul roman Alexandru Andries a numit un album din discografia sa cu numele satului ardelean, fiind impresionat de frumusetea traditiilor ungrene din perioada Crăciunului. Albumul "Ungra" a apărut în anul 1996 și a fost primul material de terapie sonoră din România.
 
== Obiective turistice ==
 
[[Fișier:ICOANA DIN BISERICA VECHE.jpg|thumb|Icoană din Biserica Ortodoxă Veche]]
* [[Biserica fortificată din Ungra|Biserica Fortificată Evanghelică]]: Pe o înălțime întinsă, lângă comuna Ungra, este situată o biserică evanghelică în [[stil romanic]], fortificată cu ziduri de apărare împotriva năvălitorilor, datând din secolul al XIII-lea. În portalul acestei biserici sunt zidite capete de leu care au provenit din ruinele castrului roman pons VETUS aflat pe râul Olt. Un astfel de cap de leu este păstrat la [[Muzeul Brukenthal]] din [[Sibiu]]. Biserica este înconjurată de un zid circular și este înzestrată cu turnuri de apărare. După planul inițial este vorba de o bazilică romanică cu trei nave, cor dreptunghiular, absidă rotundă și un turn înspre vest cu un portal în stil romanic. Colateralele au fost dărâmate probabil cu prilejul restaurării bisericii devastată de tătari în anul 1658. Turnul de vest a fost grav avariat de către cutremurele din anii 1802 și 1829. A fost dărâmat din nefericire în anul 1843. Incinta cu intrare fortificată și două turnuri de apărare a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Turnul pentagonal din partea de nord-est datează probabil numai din secolul al XVII-lea.
* Mic muzeu etnografic și de istorie săsească (chiar în stânga porții Bisericii Evanghelice e amenajat un mic muzeu, prezintă costume populare, un război de țesut, o vârtelniță, fuior, fus, instrumente de tâmplărit, ulcele, cărți, fotografii precum și mecanismul vechiului ceas din turnul bisericii).
 
[[Fișier:ungra monument.jpg|thumb]]
*''Monumentul Eroilor Români din [[Primul Război Mondial]]''. Monumentul sculptural dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, dezvelit în anul 1936, care este situat în centrul comunei Ungra. Opera sculptorului Tompa Iosif reprezintă, alegoric, „Victoria“ i.e. personaj feminin, cu brațul drept ridicat, care ține în mâna stângă o spadă, o cască și ramură de laur. Monumentul are o înălțime 4,75 m și este construit din beton mozaicat și piatră.
*Biserica din Deal, vechea biserică ortodoxă a satului, datând din prima jumatate a sec. XIX (1820?)
 
== Personalități ==
* [[Bucur Șchiopu]] (1911 Ungra-1991 Bucuresti), om politic socialistcomunist (ministru, ambasador), profesor, eseist, economist. A avut un rol important la electrificarea localitatiilocalității, la constructiaconstrucția Bisericii ortodoxe (cladireaclădirea nouanouă) cu hramul Sf. Treime; trebuie să ținem cont de faptul că în timpul comunismului când bisericile se dărâmau, la Ungra se înalță măreața biserică noua, grație intervenției domnului Bucur Șchiopu.
 
== Istoria învățământului românesc la Ungra ==
Line 80 ⟶ 61:
Durata cursurilor era de 6 ani: 4 ani instrucție și 2 ani repetiție.
 
<!-- Comentat: [[Fișier:ÎNVĂŢĂTORUL POPILIAN.jpg|thumb|ÎNVĂŢĂTORUL POPILIAN]] -->
În perioda 1916-1917 nu s-a făcut școală. Cursurile s-au reluat după 1918, când s-a reîntors învățătorul Roșca.
Școala românească din Poștărie a funcționat până în anul 1948, când, prin Legea învățământului, s-a trecut la învățământul de 7 ani(clase elementare). După această dată, clădirea școlii românești a fost abandonată iar învățământul a funcționat în școala germană care, prin actul de naționalizare, a fost trecută în proprietatea statului român.
Line 92 ⟶ 73:
 
Patrimoniul cultural-istoric al micro-regiunii Rupea-Cohalm cuprinde ansambluri fortificate ale bisericii evanghelice, biserici ce atestă diversitatea religioasă a zonei, case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate. Prin acestea micro-regiunea se evidențiază ca una dintre cele mai bogate zone ale județului din punctul de vedere al patrimoniului cultural, dispunând de un important potențial pentru turismul cultural.
[http://www.rupea-cohalm.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180625160812/http://www.rupea-cohalm.ro/ |date=2018-06-25 }}
 
== Tradiții ==
 
La Ungra, zestrea etnografică este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mândrie până în zilele noastre, când este purtat la zile de sărbătoare și nunți.
 
Line 102 ⟶ 82:
 
Frumusețea satului este dată și de arhitectura transilvană autentică cu influențe saxone, specifică satelor din zonele sudice ale regiunii. Casele sunt mari, cu porți de intrare înalte și anexe gospodărești încăpătoare. Ferestrele sunt dotate cu obloane numite "table", frumos decorate, acestea fiind un element specific caselor satului, element care amintește de tradiția arhitectonică occidentală. Porțile caselor sunt vopsite în concordanță cu obloanele și soclul caselor. Predomină culori precum albul, maroul, verdele și combinațiile pastel, într-o alăturare elegantă.
 
<gallery>
Imagine: Portbarbatesc.jpg|Port Barbatesc
 
Imagine: Craciun2009biserica.jpg|"Traditii de Craciun - la biserica", 2009
</gallery>
 
Sărbători tradiționale:
*Fasching (Fosnicul) - sărbătoarea comunităților la sfârșitul iernii, se ține în luna ianuarie. La Fosnic participă îndeosebi familiile căsătorite din sat. Acestea aduc mâncare de acasă, se îmbracă în costume naționale și petrec împreună în sala mare a căminului cultural. Se dansează Hora Unirii pentru a marca unitatea de neam a românilor. FoșniculFosnicul se sărbătorește în preajma datei de 24 ianuarie, în amintirea mărețului act istoric de la 1859, când a avut loc "Unirea cea Mică", a Țării Românești cu Moldova, moment precursor al "Marii Uniri", când Transilvania și Banatul s-au unit cu Regatul României, la 1 Decembriedecembrie 1918 prin hotărârea unanimă a delegaților participanți la Marea Adunare Națională de la [[Alba Iulia]]. Acest obicei este considerat la origine un obicei săsesc preluat și de români.
*Vecinătățile (nachbarschaft, nabarsag), formă de organizare a comunității, cu scopuri de întrajutorare și administrative<ref name="vecinatati">http://www.e-cultura.info/vecinatatile-la-romanii-din-ungra-la-muzeul-gheorghe-cernea/</ref>
*Jocul de Crăciun și Anul Nou.
<gallery>
Imagine: 1944-fete-aos-ungra.jpg|"Fete la Joc in Aos - Ungra", 15 Iulieiulie 1944
Imagine: 23august1965ungra.jpg|"SarbatoareSărbătoare campeneascacâmpenească, grupa a 2-a CAP Ungra", 23 august 1965
Imagine: Pedrumulgarii.jpg| "NuntasiNuntași ungreni" , aprox 1968
Imagine: Nuna_Comuna_Ungra.jpg| "NuntasiNuntași ungreni"
Imagine: Nunta_Ungra_02.jpg| "NuntasiNuntași ungreni"
Imagine: Craciun2009biserica.jpg|"TraditiiTradiții de CraciunCrăciun - la biserica", 2009
</gallery>
 
== Strada Românilor ==
Strada Românilor reprezintă vechea vatră pe care s-au stabilit siși au trăit românii. Istoria ei este strâns legată de evolutiaevoluția comunitătiicomunității românestiromânești, satul fiind la inceputuriînceputuri unul cu populație de origine etnică germană majoritară, populatiepopulație colonizată în sudul și în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. InÎn toponimia locală sunt folosite siși denumirile de "Prund" si "Panchea", pentru cele doua părtipărți ale ei precum și pentru cele două vecinătăți (năbârșage) românești.
 
Strada Românilor reprezintă vechea vatră pe care s-au stabilit si au trăit românii. Istoria ei este strâns legată de evolutia comunitătii românesti, satul fiind la inceputuri unul cu populație de origine etnică germană majoritară, populatie colonizată în sudul și în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. In toponimia locală sunt folosite si denumirile de "Prund" si "Panchea", pentru cele doua părti ale ei precum și pentru cele două vecinătăți (năbârșage) românești.
<gallery>
Imagine:Ungra-StrRomanilor.jpg|Strada Românilor - vedere
Line 130 ⟶ 105:
 
== Imagini ==
<gallery perrow="6">
File:Viehbrandzeichen 08-18 Galt.jpg|1826 - Danga pentru vitele din Ungra
File:RO BV Ungra (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Hoghiz]]-Ungra</div>
Imagine:Ungra-Str-Principala.jpg|Strada Principală - vedere
File:RO BV Ungra (1).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div>
Imagine: StrPrincipala.jpg |Strada Principala - vedere
File:RO BV Ungra (7).jpg
File:RO BV Ungra (4).jpg|<div style="text-align:center">Căminul cultural</div>
File:RO BV Biserica Sfanta Treime din Ungra (9).jpg|<div style="text-align:center">Biserica „[[Sfânta Treime]]” (monument istoric)</div>
File:RO BV Ungra (5).jpg
File:RO BV Ungra (16).jpg|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă nouă</div>
File:RO BV Ungra (8).jpg
File:RO BV Ungra (9).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor</div>
File:RO BV Ungra (25).jpg|<div style="text-align:center">[[Râul Olt]] în apropiere de Ungra</div>
File:RO BV Ungra (6).jpg
</gallery>
 
== Vezi și ==
* [[Biserica fortificată din Ungra]]
* [[Biserici fortificate din Transilvania]]
 
== Note ==
<references />
{{Listănote}}
 
== Bibliografie ==
Line 151 ⟶ 136:
** Nussbächer Gernot, Aus Urkunden und Chroniken, vol. IV, Brașov, Editura Aldus, 1994.
** {{citat carte | author = Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa| title = Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov| publisher = | location = Bucuresti| year = 2011 | series = |isbn= 978-973-0-11186-6}}
{{Commons|Category:Ungra, Brașov}}
 
== Legături externe ==
*[http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres Dicționar de localități din Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090618021020/http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres |date=2009-06-18 }}
*[http://clujonline.com/ro/ungra.htm Ungra-Biserica evanghelica fortificata]
{{BisericiFortificateTransilvania}}
Line 159 ⟶ 144:
{{Comune-Brașov}}
 
[[Categorie:LocalitățiSate îndin județul Brașov|Ungra, Ungra]]
[[Categorie:CetățiLocalități cu biserici fortificate din Transilvania|Ungra, Ungra]]
[[Categorie:Localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]]