Sânzieni, Covasna

sat în comuna Sânzieni, județul Covasna, România

Sânzieni (în maghiară Kézdiszentlélek) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea Cașinului. Prin Sânzieni trece pe DN11B, Târgu Secuiesc-Cozmeni.

Sânzieni
Kézdiszentlélek
—  sat și reședință de comună  —
Satul și biserica romano-catolică, fortificată
Satul și biserica romano-catolică, fortificată
Stemă
Stemă
Sânzieni se află în România
Sânzieni
Sânzieni
Sânzieni (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°2′40″N 26°7′49″E ({{PAGENAME}}) / 46.04444°N 26.13028°E

Țară România
Județ Covasna
Comună Sânzieni

SIRUTA64835
Atestare documentară1332

Altitudine[2]570 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.585 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527150
Prefix telefonic+40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Scurt istoric

modificare

Pe teritoriul acestui sat, în locul numit "Piatra de Tocilă", s-au descoperit urme de vechi așezări (Petrești, Ariușd-Cucuteni, Schenckenberg), o ceașcă cu două torți cu buton provenind dintr-un mormânt ce aparține culturii Noua, dar și o așezare dacică La Téne. Pe locul numit "Terasa de Jos", se află o așezare aparținând culturii Coțofeni ce conține ceramică ornamentată cu butoni de linte și fragmente ceramice aparținând culturii Wietenberg. Cu ocazia sondajelor din anul 1914, făcute tot în acest loc, s-au descoperit urmele unei așezări romane, atestată de materialul arheologic găsit (o râșniță, urme de vetre, un chiup mare, fragmente de cărămidă). Pe "Locul Domnesc" se află o așezare ce aparține culturii Wietenberg și tot aici s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului.

Săpăturile făcute de arheologii Muzeului Național Secuiesc, în anul 1974, pe platoul muntelui Perchiu (sau "Perkő"), au demonstrat că aici s-au așezat prima dată purtătorii culturii Schenckenberg, care au întărit așezarea din nord cu șanț și val. Rotonda care se află pe platou în forma actuală, a fost construită în anul 1686, probabil pe o capelă așa cum arată stratul gros de moloz. Pe partea vestică se află o bisericuță cu absida poligonală, construită în sec. XVI-XVII. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

Economie

modificare

Activitatea de bază a locuitorilor acestui sat este agricultura (cultivarea cartofului și cerealelor) și creșterea animalelor. Un rol important în economia acestei localități îl au și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, morăritul, panificația și comerțul.

Obiective turistice

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 

Bibliografie

modificare
  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Galerie de imagini

modificare

Vezi și

modificare