Cleph al longobarzilor
| Cleph al longobarzilor | |
| Date personale | |
|---|---|
| Decedat | 574 d.Hr.  |
| Părinți | Audoin al longobarzilor[1] |
| Căsătorit cu | Massana[*] |
| Copii | Authari al longobarzilor[1] Andalagardis (?)[*][1] |
| Ocupație | suveran[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Rege al lombarzilor | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Alboin al longobarzilor |
Modifică date / text  | |
Cleph (de asemenea, Clef, Clepho sau Kleph), (n. ? – d. 574 d.Hr.) a fost rege al longobarzilor începând cu 572 sau 573 și până la 574 sau 575.
Cleph a succedat regelui Alboin al longobarzilor, față de care nu avea nicio legătură de rudenie. El a fost un personaj violent și înspăimântător atât față de romani cât și față de bizantini, cu care a luptat pentru a menține controlul asupra Italiei. Cleph a extins stăpânirea longobarzilor asupra întregului nord al Italiei, desăvârșind cucerirea Toscanei și împingând autoritatea longobardă până la porțile Ravennei. A murit asasinat după o domnie de 18 luni de către un membru al gărzii sale regale. Moartea sa a fost urmată de o perioadă de 10 ani de interregnum, cunoscută ca "Domnia ducilor", dat fiind că autoritatea ducilor teritoriali devenise supremă. În cele din urmă, tronul a fost preluat de către fiul lui Cleph, Authari, în anul 585.[2]
Note
modificare- ^ a b c The Peerage
- ^ „German Tribes org Lombard Kings”. GermanTribes.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
| Predecesor: Alboin |
Rege al longobarzilor 572 - 574 |
Succesor: Domnia ducilor |