Sari la conținut

Țestoasă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
nu s-a adus citarea cerută în urmă cu 19 zile
Anularea modificării 16297447 făcute de 82.76.116.110 (discuție)
Etichetă: Anulare
 
(Nu s-au afișat 45 de versiuni intermediare efectuate de alți 21 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{note de subsol|iunie 2014}}
{{note de subsol|iunie 2014}}
{{Taxobox
{{Taxobox-wd
| nume = Țestoase
| fosilă_răspândire = [[Triasic]] târziu – [[Holocen]], {{Fossil range|215|0}}
| image = Florida Box Turtle Digon3 re-edited.jpg
| image_caption = ''[[Terrapene carolina]]''
| imagine2 = Haeckel Chelonia.jpg
| imagine2_lățime = 240px
| imagine2_text = "Chelonia" from [[Ernst Haeckel]]'s ''[[Kunstformen der Natur]]'', 1904
| regnum = [[Animalia]]
| phylum = [[Chordata]]
| classis = [[Sauropsida]]
| ordo = '''Testudines'''
| ordo_autoritate = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]], 1758
| hartă_răspândire = World.distribution.testudines.1.png
| hartă_răspândire_lățime =
| hartă_răspândire_text =albastru: țestoase de mare, negru: țestoase de uscat
| rang_subdiviziune= Subordine
| subdiviziune =
| subdiviziune =
[[Cryptodira]]<br />
[[Cryptodira]]<br />
Linia 34: Linia 18:
* plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)
* plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)


Ele sunt unite pe laturi, lăsând două deschizături prin care ies capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există două fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Masculul se deosebește vizibil de femelă, în general prin dimensiunea cozii care este mai mare la mascul și a plastronului care la mascul este concav. Țestoasele unt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele patru membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi sălbatice, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.
Ele sunt unite pe laturi, lăsând două deschizături prin care ies capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există două fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Masculul se deosebește vizibil de femelă, în general prin dimensiunea cozii care este mai mare la mascul și a plastronului care la mascul este concav. Țestoasele sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele patru membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi sălbatice, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.


Hibernarea ideală este între 3 și 9° Celsius, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 90%.
Hibernarea ideală este între 3 și 9° Celsius, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 90%.
Linia 56: Linia 40:
== Caretul ==
== Caretul ==
[[Caretul]] sau [[țestoasă marină|țestoasa de mare]] ajunge la 1-2&nbsp;m lungime și 200&nbsp;kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.
[[Caretul]] sau [[țestoasă marină|țestoasa de mare]] ajunge la 1-2&nbsp;m lungime și 200&nbsp;kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

==Note==
<references />


==Bibliografie==
==Bibliografie==
Linia 73: Linia 60:
}}. Filmmaker [[Eric Daniel Metzgar]], the creator of the film [[The Chances of the World Changing]], talks to [[George Amato]], the director of conservation genetics at the [[American Museum of Natural History]] about turtle conservation and the relationship between evolution and extinction
}}. Filmmaker [[Eric Daniel Metzgar]], the creator of the film [[The Chances of the World Changing]], talks to [[George Amato]], the director of conservation genetics at the [[American Museum of Natural History]] about turtle conservation and the relationship between evolution and extinction
* {{Cite web
* {{Cite web
| last = Angier | first = N. |date=December 12, 2012
| last = Angier | first = N. |date=12 decembrie 2012
| title = All but Ageless, Turtles Face Their Biggest Threat: Humans
| title = All but Ageless, Turtles Face Their Biggest Threat: Humans
| publisher = The New York Times
| publisher = The New York Times
Linia 181: Linia 168:
* {{Cite web
* {{Cite web
| title = Turtle farms threaten rare species, experts say
| title = Turtle farms threaten rare species, experts say
| publisher = Fish Farmer | date = 30 March 2007
| publisher = Fish Farmer
| date = 30 March 2007
| url = http://www.fishfarmer-magazine.com/news/fullstory.php/aid/993/Turtle_farms_threaten_rare_species,_experts_say.html
| url = http://www.fishfarmer-magazine.com/news/fullstory.php/aid/993/Turtle_farms_threaten_rare_species,_experts_say.html
| accessdate = November 2012
| accessdate = November 2012 | ref = {{Harvid|Fish Farmer| 2007}}}} Their source is an article by James Parham, Shi Haitao, and two other authors, published in Feb 2007 in the journal ''Conservation Biology''
| ref = {{Harvid|Fish Farmer| 2007}}
| archive-date = 2012-02-18
| archive-url = https://web.archive.org/web/20120218191219/http://www.fishfarmer-magazine.com/news/fullstory.php/aid/993/Turtle_farms_threaten_rare_species,_experts_say.html
| dead-url = yes
}} Their source is an article by James Parham, Shi Haitao, and two other authors, published in Feb 2007 in the journal ''Conservation Biology''
* {{Cite web
* {{Cite web
| author = Doctors Foster and Smith educational staff | year = 2012
| author = Doctors Foster and Smith educational staff | year = 2012
Linia 211: Linia 204:
| pmid = 17772056 | doi = 10.1126/science.237.4812.289 | ref = harv}}
| pmid = 17772056 | doi = 10.1126/science.237.4812.289 | ref = harv}}
* {{Cite web
* {{Cite web
| last = Gannon | first = Megan |date=October 31, 2012
| last = Gannon | first = Megan |date=31 octombrie 2012
| title = Jurassic turtle graveyard found in China
| title = Jurassic turtle graveyard found in China
| url = http://www.cbsnews.com/8301-205_162-57542904/jurassic-turtle-graveyard-found-in-china/
| url = http://www.cbsnews.com/8301-205_162-57542904/jurassic-turtle-graveyard-found-in-china/
Linia 222: Linia 215:
| accessdate = November 2012 | ref = {{Harvid|GCTTS|2007}}}}
| accessdate = November 2012 | ref = {{Harvid|GCTTS|2007}}}}
* {{Cite web
* {{Cite web
| last = Hylton | first = H.
| last = Hylton
| first = H.
| title = Keeping U.S. Turtles Out of China
| title = Keeping U.S. Turtles Out of China
| publisher = Time Magazine | date = May 8, 2007
| publisher = Time Magazine
| date = 8 mai 2007
| url = http://www.time.com/time/health/article/0,8599,1618565,00.html
| url = http://www.time.com/time/health/article/0,8599,1618565,00.html
| accessdate = November 2012
| accessdate = November 2012 | ref = harv}}There is also a [http://www.turtlesurvival.org/may082007/ copy] of the article at the TSA site. Articles by [[Peter Paul van Dijk]] are mentioned as the main source.
| ref = harv
| archive-date = 2012-03-27
| archive-url = https://web.archive.org/web/20120327011552/http://www.time.com/time/health/article/0,8599,1618565,00.html
| dead-url = yes
}}There is also a [http://www.turtlesurvival.org/may082007/ copy] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160309000537/http://turtlesurvival.org/may082007 |date=2016-03-09 }} of the article at the TSA site. Articles by [[Peter Paul van Dijk]] are mentioned as the main source.
* {{Cite web
* {{Cite web
| last = Hutchinson | first = J. | year = 1996
| last = Hutchinson | first = J. | year = 1996
Linia 280: Linia 280:
| url = http://www.ucmp.berkeley.edu/anapsids/procolophonoidea.html
| url = http://www.ucmp.berkeley.edu/anapsids/procolophonoidea.html
| accessdate = March 2009| ref = harv}}
| accessdate = March 2009| ref = harv}}
* {{cite journal | last = Lee | first = M.S.Y. | year = 2001 | title = Molecules, morphology, and the monophyly of diapsid reptiles | journal = Contributions to Zoology | volume = 70 | issue = 1 | pages = 1–2 | url = http://dpc.uba.uva.nl/ctz/vol70/nr01/art01 | pmid = 0020073536 | ref = harv | doi = 10.1021/cb100006u | access-date = 2014-09-03 | archive-date = 2012-10-10 | archive-url = https://web.archive.org/web/20121010071427/http://dpc.uba.uva.nl/ctz/vol70/nr01/art01 | dead-url = yes }}
* {{cite journal
| last = Lee | first = M.S.Y. | year = 2001
| title = Molecules, morphology, and the monophyly of diapsid reptiles
| journal = Contributions to Zoology | volume = 70 | issue = 1
| pages = 1–2 | url = http://dpc.uba.uva.nl/ctz/vol70/nr01/art01
| pmid = 0020073536 | ref = harv| doi = 10.1021/cb100006u }}
* {{Cite journal
* {{Cite journal
| last1 = Li | first1 = C |date=November 2008
| last1 = Li | first1 = C |date=November 2008
Linia 320: Linia 315:
| doi = 10.1006/mpev.1999.0640 | pmid = 10508547 | ref = harv}}
| doi = 10.1006/mpev.1999.0640 | pmid = 10508547 | ref = harv}}
* {{cite news
* {{cite news
| last = Maugh II | first = T.H. |date=May 18, 2012
| last = Maugh II | first = T.H. |date=18 mai 2012
| title = Researchers find fossil of a turtle that was size of a Smart car
| title = Researchers find fossil of a turtle that was size of a Smart car
| publisher = = Los Angeles Times
| publisher = = Los Angeles Times
Linia 345: Linia 340:
| url = http://www.magazine.noaa.gov/stories/mag110.htm
| url = http://www.magazine.noaa.gov/stories/mag110.htm
| accessdate = November 2012
| accessdate = November 2012
|date=August 2003 | ref = {{Harvid|NOAA|2003}}}}
| date = August 2003
| ref = {{Harvid|NOAA|2003}}
| archive-date = 2013-02-21
* {{Cite web
| archive-url = https://web.archive.org/web/20130221173800/http://www.magazine.noaa.gov/stories/mag110.htm
| last = Pittman | first = C. |date=October 9, 2008
| dead-url = yes
| title = China Gobbling Up Florida Turtles
}}
| publisher = St. Petersburg Times
| url = http://www.theledger.com/article/20081009/NEWS/810090272?Title=China_Gobbling_Up_Florida_Turtles
* {{Cite web | last = Pittman | first = C. | date = 9 octombrie 2008 | title = China Gobbling Up Florida Turtles | publisher = St. Petersburg Times | url = http://www.theledger.com/article/20081009/NEWS/810090272?Title=China_Gobbling_Up_Florida_Turtles | accessdate = November 2012 | ref = harv | archive-date = 2015-05-18 | archive-url = https://web.archive.org/web/20150518030055/http://www.theledger.com/article/20081009/NEWS/810090272?Title=China_Gobbling_Up_Florida_Turtles | dead-url = yes }}
| accessdate = November 2012 | ref = harv}}
* {{Cite journal
* {{Cite journal
| last1 = Priest | first1 = Toni E. |date=December 2002
| last1 = Priest | first1 = Toni E. |date=December 2002
Linia 408: Linia 403:
| url = http://www.publicbookshelf.com/public_html/The_Household_Cyclopedia_of_General_Information
| url = http://www.publicbookshelf.com/public_html/The_Household_Cyclopedia_of_General_Information
| publisher = LoveToKnow Corp | ref = {{Harvid|Turtle Soup Recipe|1881}}}}
| publisher = LoveToKnow Corp | ref = {{Harvid|Turtle Soup Recipe|1881}}}}
* {{Cite journal | last = Wings | first = O. | year = 2012 | last2 = Rabi | first2 = M. | last3 = Schneider | first3 = J.W. | last4 = Schwermann | first4 = L. | coauthors = Sun, G.; Zhou, C.-F.; Joyce, W.G. | title = An enormous Jurassic turtle bone bed from the Turpan Basin of Xinjiang, China | journal = Naturwissenschaften: the Science of Nature | volume = 114 | issue = 11 | pages = 925 | url = http://www.springerlink.com/content/l55q277254344462/ | doi = 10.1007/s00114-012-0974-5 | ref = harv }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* {{Cite journal
| last = Wings | first = O. | year = 2012
| last2 = Rabi | first2 = M.
| last3 = Schneider | first3 = J.W.
| last4 = Schwermann | first4 = L.
| coauthors = Sun, G.; Zhou, C.-F.; Joyce, W.G.
| title = An enormous Jurassic turtle bone bed from the Turpan Basin of Xinjiang, China
| journal = Naturwissenschaften: the Science of Nature | volume = 114
| issue = 11 | pages = 925 | url = http://www.springerlink.com/content/l55q277254344462/
| doi = 10.1007/s00114-012-0974-5 | ref = harv}}
* {{Cite journal
* {{Cite journal
| last1 = Valenzuela | first1 = N. | year = 2011
| last1 = Valenzuela | first1 = N. | year = 2011
Linia 454: Linia 440:
* [http://www.environment.gov.au/biodiversity/abrs/publications/fauna-of-australia/pubs/volume2a/ar18ind.pdf Biogeography and Phylogeny of the Chelonia] (taxonomy, maps)
* [http://www.environment.gov.au/biodiversity/abrs/publications/fauna-of-australia/pubs/volume2a/ar18ind.pdf Biogeography and Phylogeny of the Chelonia] (taxonomy, maps)
* [http://www.newscientist.com/article/dn17442-embryo-origami-gives-the-turtle-its-shell.html ''New Scientist'' article (including video) on how the turtle evolved its shell]
* [http://www.newscientist.com/article/dn17442-embryo-origami-gives-the-turtle-its-shell.html ''New Scientist'' article (including video) on how the turtle evolved its shell]
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-au-testoasele-carapace-830040.html De ce au țestoasele carapace], 27 Noiembrie 2008, Andreea Dogar, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-au-testoasele-carapace-830040.html De ce au țestoasele carapace], 27 noiembrie 2008, Andreea Dogar, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-au-descoperit-ramasite-ale-unui-animal-mai-mare-decat-un-automobil-smart-982270.html S-au descoperit rămășițe ale unei țestoase mai mare decât un automobil Smart], 19 mai 2012, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-au-descoperit-ramasite-ale-unui-animal-mai-mare-decat-un-automobil-smart-982270.html S-au descoperit rămășițe ale unei țestoase mai mare decât un automobil Smart], 19 mai 2012, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.gandul.info/magazin/una-dintre-cele-mai-vechi-fosile-descoperita-in-polonia-are-o-vechime-de-215-milioane-de-ani-10249381 Una dintre cele mai vechi fosile, descoperită în Polonia. Are o vechime de 215 milioane de ani], 22 octombrie 2012, Florin Badescu, ''Gândul''
* [http://www.gandul.info/magazin/una-dintre-cele-mai-vechi-fosile-descoperita-in-polonia-are-o-vechime-de-215-milioane-de-ani-10249381 Una dintre cele mai vechi fosile, descoperită în Polonia. Are o vechime de 215 milioane de ani], 22 octombrie 2012, Florin Badescu, ''Gândul''

Versiunea curentă din 29 mai 2024 00:32

Broască-țestoasă
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăReptilia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
Ordin
Testudines[1][2]
Batsch, 1788
Țestoasă într-o rezervație naturală

Țestoasa este o reptilă din ordinul Testudines.

Țestoasa de uscat

[modificare | modificare sursă]

Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Speciile întâlnite în România sunt țestoasa de uscat bănățeană sau țestoasa lui Hermanni (Testudo hermanni) și țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca).

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:

  • carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)
  • plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)

Ele sunt unite pe laturi, lăsând două deschizături prin care ies capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există două fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Masculul se deosebește vizibil de femelă, în general prin dimensiunea cozii care este mai mare la mascul și a plastronului care la mascul este concav. Țestoasele sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele patru membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi sălbatice, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.

Hibernarea ideală este între 3 și 9° Celsius, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 90%.

Țestoasa europeană de apă dulce

[modificare | modificare sursă]

Țestoasa europeană de apă dulce (Emys orbicularis) trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața terestră. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:

  • este carnivoră
  • carapacea este mai mare
  • de culoare negricioasă
  • asemănătoare mâlului
  • degetele sunt dezlipite prin membrană interdigitală

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida

[modificare | modificare sursă]

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul țestoasei cu tâmple roșii din Florida este roșu.

  • dimensiuni 25-30 cm
  • speranță de viață 30-50 de ani
  • taxonomie: familia Emilidae
  • genul:Trachemys

Caretul sau țestoasa de mare ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]