Comitatele medievale din Transilvania: Diferență între versiuni
Vezi Pdd de azi. (corectat automat) |
mFără descriere a modificării |
||
| Linia 16: | Linia 16: | ||
* [[Comitatul Hunedoara]], cu sediul la [[Deva]], inclusiv Districtul Hațeg. |
* [[Comitatul Hunedoara]], cu sediul la [[Deva]], inclusiv Districtul Hațeg. |
||
Înafară de comitate, [[Principatul Transilvaniei]] a cuprins și scaunele [[Șapte Scaune|săsești]] și [[Scaunele secuiești|secuiești]] cu anumite privilegii, și ținuturile autonome cu ''Ius valachicum'' ({{hu|Vlach jog}}, {{hu|Vlachföldek}} sau {{hu|Oláhföldek}}) [[Districtul Fǎgăraș|Fǎgăraș]] și [[Districtul Hațeg|Hațeg]] care se aflau în subordinea unui scaun sau comitat.< |
Înafară de comitate, [[Principatul Transilvaniei]] a cuprins și scaunele [[Șapte Scaune|săsești]] și [[Scaunele secuiești|secuiești]] cu anumite privilegii, și ținuturile autonome cu ''Ius valachicum'' ({{hu|Vlach jog}}, {{hu|Vlachföldek}} sau {{hu|Oláhföldek}}) [[Districtul Fǎgăraș|Fǎgăraș]] și [[Districtul Hațeg|Hațeg]] care se aflau în subordinea unui scaun sau comitat.<ref>Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu (coord.), {{ro}} ''Instituții feudale din țările române'', ed. Academiei Române, București 1988.</ref> |
||
== Vezi și == |
== Vezi și == |
||
Versiunea de la 22 martie 2017 16:34
Până în anul 1784 (anul reformei administrative împăratului habsburgic Iosif al II-lea) Principatul Transilvaniei a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate, Scaune săsești și Scaune secuiești care au fost reînființate în cadrul Regatului Ungariei, dar cu teritorii mai concentrate și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876.
Comitatele medievale ale Transilvaniei
Comitatele medievale din Transilvania, formate în secolul XI dispar în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin restructurarea Imperiului Habsburgic ca Imperiu Austro-Ungar, care desființează în 1876 Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatele devin județe ale României.
Comitatele medievale din Transilvania, tradițional denumite varmeghii (din maghiară vármegye), au fost următoarele:
- Comitatul Solnocul Interior, cu sediul administrativ la Dej.
- Comitatul Dăbâca, cu sediul la Gherla.
- Comitatul Cluj, cu sediul la Cluj.
- Comitatul Turda, cu sediul la Turda.
- Comitatul Târnava, cu sediul la Cetatea de Baltă.
- Comitatul Alba, cu sediul la Alba Iulia.
- Comitatul Hunedoara, cu sediul la Deva, inclusiv Districtul Hațeg.
Înafară de comitate, Principatul Transilvaniei a cuprins și scaunele săsești și secuiești cu anumite privilegii, și ținuturile autonome cu Ius valachicum (maghiară Vlach jog, maghiară Vlachföldek sau maghiară Oláhföldek) Fǎgăraș și Hațeg care se aflau în subordinea unui scaun sau comitat.[2]
Vezi și
- Comitatele Ungariei
- Scaun (unitate teritorial-administrativă)
- Scaune săsești
- Scaune secuiești
- Două Scaune
- Trei Scaune
- Șapte Scaune
Note, referințe
- ^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.
- ^ Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu (coord.), română {{{1}}} Instituții feudale din țările române, ed. Academiei Române, București 1988.