Comitatele medievale din Transilvania: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării |
mFără descriere a modificării |
||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
== Comitatele medievale ale Transilvaniei == |
== Comitatele medievale ale Transilvaniei == |
||
Comitatele medievale din Transilvania, formate în [[secolul XI]] dispar în 1784 odată cu împărțirea în ''Bezirke'' decisă de împăratul habsburgic [[ |
Comitatele medievale din Transilvania, formate în [[secolul XI]] dispar în 1784 odată cu împărțirea în ''Bezirke'' decisă de împăratul habsburgic [[Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman|Carol al Austriei]]<ref>[[Mathias Bernath]], ''Habsburgii și începutul formării națiunii române'', Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: ''Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde'', Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: ''Das Großfürstenthum Siebenbürgen'' în: ''Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate'' Vand 4 ''Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen'', editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns ''Geographische Mittheilungen'', editura Justus Perthes, Gotha 1857.</ref>, apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin restructurarea [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]] ca Imperiu [[Austro-Ungaria|Austro-Ungar]], care desființează în 1876 [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Marele-Principat al Transilvaniei]]. În [[1918]], urmată fiind de confirmarea [[Tratatul de la Trianon|Tratatului de la Trianon]] din [[1920]], comitatele devin [[județ]]e ale [[România|României]]. |
||
Comitatele medievale din [[Transilvania]], tradițional denumite [[Varmeghie|varmeghii]] (din {{hu|vármegye}}), au fost următoarele: |
Comitatele medievale din [[Transilvania]], tradițional denumite [[Varmeghie|varmeghii]] (din {{hu|vármegye}}), au fost următoarele: |
||
| Linia 19: | Linia 19: | ||
Fișier:Siebenbürgen 1300-1867.jpg|<div style="text-align:center">Împǎrțirea administrativă a Transilvaniei medievale.</div> |
Fișier:Siebenbürgen 1300-1867.jpg|<div style="text-align:center">Împǎrțirea administrativă a Transilvaniei medievale.</div> |
||
Fișier:Județe Transilvania sec17.PNG|<div style="text-align:center">Megieșurile transilvane în sec. XVII.</div> |
Fișier:Județe Transilvania sec17.PNG|<div style="text-align:center">Megieșurile transilvane în sec. XVII.</div> |
||
Fișier:Principate Judete 1711.jpg|<div style="text-align:center">''Bezirke''-le Marelui-Ducat austriac al Transilvaniei (reforma împăratului [[ |
Fișier:Principate Judete 1711.jpg|<div style="text-align:center">''Bezirke''-le Marelui-Ducat austriac al Transilvaniei (reforma împăratului [[Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman|Carol al Austriei]]), ținuturile Moldovei și județele Ţării Românești în 1711.</div> |
||
Fișier:Administrative_map_of_Hungary_(1891).png|<div style="text-align:center">Comitatele maghiare din Transilvania între 1876 și 1918.</div> |
Fișier:Administrative_map_of_Hungary_(1891).png|<div style="text-align:center">Comitatele maghiare din Transilvania între 1876 și 1918.</div> |
||
</gallery></div> |
</gallery></div> |
||
Versiunea de la 19 mai 2018 17:31
Până în anul 1784 (anul reformei administrative împăratului habsburgic Iosif al II-lea) Principatul Transilvaniei a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate, Scaune săsești și Scaune secuiești care au fost reînființate în cadrul Regatului Ungariei, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin reforma administrativă din 1876 consecutivă constituirii Imperiului Austro-Ungar în 1867.
Comitatele medievale ale Transilvaniei
Comitatele medievale din Transilvania, formate în secolul XI dispar în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Carol al Austriei[1], apoi sunt restabilite în cadrul Regatului Ungar, cu teritorii mai concentrate și limite simplificate, prin restructurarea Imperiului Habsburgic ca Imperiu Austro-Ungar, care desființează în 1876 Marele-Principat al Transilvaniei. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatele devin județe ale României.
Comitatele medievale din Transilvania, tradițional denumite varmeghii (din maghiară vármegye), au fost următoarele:
- Comitatul Solnocul Interior, cu sediul administrativ la Dej.
- Comitatul Dăbâca, cu sediul la Gherla.
- Comitatul Cluj, cu sediul la Cluj.
- Comitatul Turda, cu sediul la Turda.
- Comitatul Târnava, cu sediul la Cetatea de Baltă.
- Comitatul Alba, cu sediul la Alba Iulia.
- Comitatul Hunedoara, cu sediul la Deva, inclusiv Districtul Hațeg.
Înafară de comitate, Principatul Transilvaniei a cuprins și scaunele săsești și secuiești cu anumite privilegii, și ținuturile autonome (maghiară Vlachföldek sau Oláhföldek) Făgăraș și Hațeg cu Ius valachicum (maghiară Vlach jog) care se aflau în subordinea unui scaun sau comitat.[2]
-
Împǎrțirea administrativă a Transilvaniei medievale.
-
Megieșurile transilvane în sec. XVII.
-
Bezirke-le Marelui-Ducat austriac al Transilvaniei (reforma împăratului Carol al Austriei), ținuturile Moldovei și județele Ţării Românești în 1711.
-
Comitatele maghiare din Transilvania între 1876 și 1918.
Vezi și
- Comitatele Ungariei
- Scaun (unitate teritorial-administrativă)
- Scaune săsești
- Scaune secuiești
- Două Scaune
- Trei Scaune
- Șapte Scaune
Note, referințe
- ^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.
- ^ Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu (coord.), Instituții feudale din țările române, ed. Academiei Române, București 1988.