Comitatul Arad: Diferență între versiuni
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate) |
|||
(Nu s-au afișat 43 de versiuni intermediare efectuate de alți 26 de utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Așezare |
|||
{{CutieComitate| |
|||
|nume |
|nume=Comitatul Arad <br />(Arad) |
||
|stemă=Coa_Hungary_County_Arad_(history).svg |
|||
|stemă=AradCoA.jpg |
|||
| |
|hartă2=AradKoH.png |
||
| |
|reședință=Arad |
||
| |
|populație=414.388 loc. |
||
|recensământ=1910 |
|recensământ=1910 |
||
|camp_gol_nume= Naționalități |
|||
| |
|camp_gol_info=• români - '''239.755''' (57,85%) <br />• maghiari - '''124.215''' (29,97%) <br />• germani - '''38.695''' (9,33%) <br />• slovaci - '''5.451''' (1,31%) |
||
|suprafaţă=6.048 |
|||
|suprafață_totală_km2=6.048 |
|||
|densitate= |
|densitate=68.5 |
||
|hartă=CArad.jpg |
|||
|camp2_gol_nume= În prezent în |
|||
|camp2_gol_info= |
|||
[[România]], [[Ungaria]] |
|||
|hartă=Arad county map (1891).jpg |
|||
}} |
}} |
||
'''Comitatul Arad''', cunoscut și ca ''[[varmeghie|Varmeghia]] Aradului'' (în {{hu|Arad vármegye}}, în {{de|Komitat Arad}}, în {{la|Comitatus Aradiensis sau Comitatus Orodiensis}}), a fost o unitate administrativă a [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]] din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul [[Arad]]. |
|||
'''Comitatul Arad''' a fost unul din comitatele [[Ungaria|Ungariei]] din perioada regatul ungar, [[1876]] - [[1918]]. |
|||
{{clear}} |
|||
== Geografie == |
|||
⚫ | |||
Comitatul Arad se învecina la vest cu comitatele [[Comitatul Bichiș|Bichiș]] (''Békés'') și [[Comitatul Cenad|Cenad]] (''Csanád''), la nord cu [[Comitatul Bihor]] (''Bihar''), la est cu comitatele [[Comitatul Turda-Arieș|Turda-Arieș]] (''Torda-Aranyos'') și [[Comitatul Hunedoara|Hunedoara]] (''Hunyad''), iar la sud cu comitatele [[Comitatul Torontal|Torontal]] (''Torontál''), [[Comitatul Timiș|Timiș]] (''Temes'') și [[Comitatul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] (''Krassó-Szörény''). |
|||
[[Râul Mureș]] forma limita sa sudică. [[Râul Crișul Alb]] curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 6.078 [[Kilometru pătrat|km²]], incluzând suprafețele de apă. |
|||
== Istorie == |
|||
Comitatul Arad este unul dintre cele mai vechi comitate din [[Regatul Ungariei]], el fiind atestat încă din [[secolul XI]]. În 1920, prin [[Tratatul de la Trianon]], cea mai mare parte a teritoriului său a revenit [[România|României]], cu excepția unei suprafețe mici aflate la sud de orașul [[Bichișciaba]] (''Békéscsaba''), care a devenit parte a noului comitat unguresc [[Comitatul Cenad|Cenad-Arad-Torontal]]. După cel de-[[al doilea război mondial]], partea ungurească a fostului comitat Arad este inclusă în [[județul Bichiș]] (''Békés'') din [[Ungaria]]. |
|||
Restul comitatului este actualmente parte a [[județul Arad|județului Arad]] din [[România]]. Acest județ conține și părți din fostele comitate [[Comitatul Timiș|Timiș]] și [[Comitatul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]. |
|||
== Demografie == |
|||
În [[1910]], populația comitatului era de '''414.388''' locuitori, dintre care: |
|||
* Români -- '''239.755''' (57,85%) |
|||
* Maghiari -- '''124.215''' (29,97%) |
|||
* Germani -- '''38.695''' (9,33%) |
|||
* Slovaci -- '''5.451''' (1,31%) |
|||
* Sârbi -- '''2.138''' (0,51%) |
|||
== Subdiviziuni == |
|||
La începutul [[Secolul XX|secolului 20]], subdiviziunile comitatului ''Arad'' erau următoarele: |
|||
{| class="wikitable" |
|||
!colspan=2|Districte (''járás'') |
|||
|- |
|||
! District !! Capitală |
|||
|- |
|||
|Arad||[[Arad]] |
|||
|- |
|||
|Borosjenő||Borosjenő --- Boroșineu, azi [[Ineu]] |
|||
|- |
|||
|Borossebes||Borossebes --- [[Sebiș]] |
|||
|- |
|||
|Elek||[[Elek]] |
|||
|- |
|||
|Kisjenő||Kisjenő --- Ineu Mic, azi parte a orașului [[Chișineu-Criș]] |
|||
|- |
|||
|Magyarpécska||Magyarpécska --- [[Pecica]] |
|||
|- |
|||
|Máriaradna||Máriaradna --- [[Radna, Arad|Radna]] |
|||
|- |
|||
|Nagyhalmágy||Nagyhalmágy --- [[Hălmagiu, Arad|Hălmagiu]] |
|||
|- |
|||
|Tornova||Tornova --- [[Târnova, Arad|Târnova]] |
|||
|- |
|||
|Világos||Világos --- [[Șiria, Arad|Șiria]] |
|||
|- |
|||
!colspan=2|Comitate urbane (''törvényhatósági jogú város'') |
|||
|- |
|||
|colspan=2|[[Arad]] |
|||
|- |
|||
|} |
|||
[[Elek]] este actualmente în [[Ungaria]]; celelalte orașe menționate se află în [[România]]. |
|||
⚫ | |||
{{Comitatul Arad Josephinische Landesaufnahme, 1782-85}} |
{{Comitatul Arad Josephinische Landesaufnahme, 1782-85}} |
||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
== Vezi și == |
|||
[[de:Komitat Arad]] |
|||
* [[Listă de familii nobiliare românești din Comitatul Aradului]] |
|||
[[en:Arad County (former)]] |
|||
[[eo:Arad (reĝa departemento)]] |
|||
⚫ | |||
[[hu:Arad vármegye]] |
|||
[[it:Arad (antico comitato)]] |
|||
{{Control de autoritate}} |
|||
[[sk:Aradská župa (Uhorsko)]] |
|||
⚫ | |||
⚫ |
Versiunea curentă din 18 martie 2023 06:24
Comitatul Arad (Arad) | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
Coordonate: 46°11′00″N 21°19′00″E / 46.18333333°N 21.31666667°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Regatul Ungariei | ||
Reședință | Arad | ||
Suprafață | |||
- Total | 6,048 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 414,388 locuitori | ||
- Densitate | 68,5 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Naționalități | • români - 239.755 (57,85%) • maghiari - 124.215 (29,97%) • germani - 38.695 (9,33%) • slovaci - 5.451 (1,31%) | ||
În prezent în | România, Ungaria | ||
Prezență online | |||
Poziția localității Comitatul Arad (Arad) | |||
Modifică date / text |
Comitatul Arad, cunoscut și ca Varmeghia Aradului (în maghiară Arad vármegye, în germană Komitat Arad, în latină Comitatus Aradiensis sau Comitatus Orodiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Arad.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Comitatul Arad se învecina la vest cu comitatele Bichiș (Békés) și Cenad (Csanád), la nord cu Comitatul Bihor (Bihar), la est cu comitatele Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și Hunedoara (Hunyad), iar la sud cu comitatele Torontal (Torontál), Timiș (Temes) și Caraș-Severin (Krassó-Szörény).
Râul Mureș forma limita sa sudică. Râul Crișul Alb curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 6.078 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Comitatul Arad este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, cea mai mare parte a teritoriului său a revenit României, cu excepția unei suprafețe mici aflate la sud de orașul Bichișciaba (Békéscsaba), care a devenit parte a noului comitat unguresc Cenad-Arad-Torontal. După cel de-al doilea război mondial, partea ungurească a fostului comitat Arad este inclusă în județul Bichiș (Békés) din Ungaria.
Restul comitatului este actualmente parte a județului Arad din România. Acest județ conține și părți din fostele comitate Timiș și Caraș-Severin.
Demografie
[modificare | modificare sursă]În 1910, populația comitatului era de 414.388 locuitori, dintre care:
- Români -- 239.755 (57,85%)
- Maghiari -- 124.215 (29,97%)
- Germani -- 38.695 (9,33%)
- Slovaci -- 5.451 (1,31%)
- Sârbi -- 2.138 (0,51%)
Subdiviziuni
[modificare | modificare sursă]La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Arad erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Arad | Arad |
Borosjenő | Borosjenő --- Boroșineu, azi Ineu |
Borossebes | Borossebes --- Sebiș |
Elek | Elek |
Kisjenő | Kisjenő --- Ineu Mic, azi parte a orașului Chișineu-Criș |
Magyarpécska | Magyarpécska --- Pecica |
Máriaradna | Máriaradna --- Radna |
Nagyhalmágy | Nagyhalmágy --- Hălmagiu |
Tornova | Tornova --- Târnova |
Világos | Világos --- Șiria |
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
Arad |
Elek este actualmente în Ungaria; celelalte orașe menționate se află în România.
Harta iozefină (senzitivă) a Comitatului Arad, 1782-85
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]
|