Cenzura internetului: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 11 septembrie 2023 21:57

Cenzura internetului este controlul legal sau suprimarea a ceea ce poate fi accesat, publicat sau vizualizat pe internet. Cenzura se aplică cel mai adesea unor domenii de internet specifice (cum ar fi, de exemplu, Wikipedia.org), dar, în mod excepțional, se poate extinde la toate resursele de internet situate în afara jurisdicției statului de cenzură. Cenzura internetului poate pune, de asemenea, restricții asupra informațiilor care pot fi făcute accesibile pe internet.^[1] Organizații care oferă acces la internet – precum școli și biblioteci – pot alege să împiedice accesul la materiale pe care le consideră nedorite, ofensatoare, neadecvate vârstei sau chiar ilegale și consideră acest lucru ca un comportament etic mai degrabă decât ca cenzură. Persoanele și organizațiile se pot angaja în autocenzura materialului pe care îl publică, din motive morale, religioase sau de afaceri, pentru a se conforma normelor societale, opiniilor politice, din cauza intimidării sau din teama de consecințe legale sau de altă natură.^[2]^[3]

Cenzura Internetului după țară^[4]^[5]
     Fără cenzură

     Un fel de cenzură

     Țară sub supravegherea Reporterilor Fără Frontiere

     Cele mai cenzurate țări
*Note: Această imagine folosește date din 2009. Undele date s-au schimbat, mai ales cele ce privesc Cenzura Internetului în Tunisia, Egipt sau Libia ca urmare a Primăverii Arabe din 2011.*

Amploarea cenzurii pe internet variază de la o țară la alta. În timp ce unele țări au o cenzură moderată pe internet, alte țări ajung până la limitarea accesului la informații precum știri și suprimă și reduc la tăcere discuțiile dintre cetățeni.^[6] Cenzura internetului apare, de asemenea, ca răspuns la sau în anticiparea unor evenimente precum alegeri, proteste și revolte. Un exemplu este cenzura crescută din cauza evenimentelor Primăverii Arabe. Alte tipuri de cenzură includ utilizarea drepturilor de autor, defăimarea, hărțuirea și diverse reclamații de materiale obscene ca o modalitate de a suprima în mod deliberat conținutul.

Sprijinul și opoziția față de cenzura pe internet variază, de asemenea. Într-un sondaj al Internet Society din 2012, 71% dintre respondenți au fost de acord că „cenzura ar trebui să existe într-o anumită formă pe internet”. În același sondaj, 83% au fost de acord că „accesul la Internet ar trebui considerat un drept fundamental al omului” și 86% au fost de acord că „libertatea de exprimare ar trebui garantată pe internet”. Percepția asupra cenzurii pe internet în SUA se bazează în mare parte pe Primul Amendament și pe dreptul la libertate extinsă de exprimare și acces la conținut, fără a ține cont de consecințe.^[7] Potrivit GlobalWebIndex, peste 400 de milioane de oameni folosesc rețele private virtuale pentru a evita cenzura sau pentru a spori confidențialitatea utilizatorilor.

Prezentare generală

Multe dintre provocările asociate cu cenzura pe internet sunt similare cu cele pentru cenzura offline a mediei tradiționale, cum ar fi ziare, reviste, cărți, muzică, radio, televiziune și film. O diferență este că granițele naționale sunt mai permeabile online: rezidenții unei țări care interzic anumite informații le pot găsi pe site-uri web găzduite în afara țării. Astfel, cenzorii trebuie să lucreze pentru a împiedica accesul la informații, ⁣chiar dacă le lipsește controlul fizic sau legal asupra site-urilor web în sine. Acest lucru necesită, la rândul său, utilizarea unor metode tehnice de cenzură care sunt unice pentru Internet, cum ar fi blocarea site-urilor și filtrarea conținutului.^[8]

Opiniile despre fezabilitatea și eficacitatea cenzurii pe internet au evoluat în paralel cu dezvoltarea internetului și a tehnologiilor de cenzură:

Un articol din 1993 din Time Magazine îl citează pe informaticianul John Gilmore, unul dintre fondatorii Electronic Frontier Foundation, spunând „Netul interpretează cenzura ca o eroare și o ocolește”.
În noiembrie 2007, „Părintele Internetului” Vint Cerf a declarat că el consideră că controlul guvernamental asupra internetului eșuează, deoarece Web-ul este aproape în întregime proprietate privată.
Un raport de cercetare realizat în 2007 și publicat în 2009 de Centrul Berkman pentru Internet și Societate de la Universitatea Harvard a afirmat că: „Suntem încrezători că dezvoltatorii de instrumente [ pentru eludarea cenzurii ] vor fi, în cea mai mare parte, înaintea eforturilor de blocare ale guvernelor.", dar și că „...credem că mai puțin de două procente din toți utilizatorii de internet filtrați folosesc instrumente de eludare”.
În schimb, un raport din 2011 al cercetătorilor de la Oxford Internet Institute, publicat de UNESCO, concluzionează că „... controlul informațiilor pe Internet și pe Web este cu siguranță fezabil și, prin urmare, progresele tehnologice nu garantează o mai mare libertate de exprimare”.

Blocarea și filtrarea se pot baza pe liste negre, relativ statice, sau pot fi determinate mai dinamic pe baza unei examinări în timp real a informațiilor care sunt transmise. Listele negre pot fi produse manual sau automat și adesea nu sunt disponibile pentru cei care nu sunt clienții software-ului de blocare. Blocarea sau filtrarea se poate face la nivel național centralizat, la nivel regional descentralizat sau la nivel instituțional, de exemplu în biblioteci, universități sau internet cafe-uri.^[9] Blocarea și filtrarea pot varia, de asemenea, într-o țară în funcție de diferiți furnizori de servicii Internet.^[10] Țările pot filtra continuu conținutul sensibil și/sau pot introduce filtrare temporară în perioadele cheie, cum ar fi alegerile. În unele cazuri, autoritățile de cenzură pot bloca în secret conținutul pentru a induce publicul în eroare să creadă că cenzura nu a fost aplicată. Acest lucru se realizează prin returnarea unui mesaj de eroare fals „Indisponibil” atunci când se încearcă accesarea unui site web blocat.^[11]

Cu excepția cazului în care cenzorul deține control total asupra tuturor computerelor conectate la internet, cum ar fi în Coreea de Nord (care folosește un intranet pe care doar cetățenii privilegiați îl pot accesa) sau Cuba, cenzura totală a informațiilor este foarte dificil sau imposibil de realizat din cauza naturii distribuite a Internetului. Pseudonimitatea și paradisurile de date (cum ar fi Freenet ) protejează libertatea de exprimare folosind tehnologii care garantează că materialul nu poate fi eliminat și împiedică identificarea autorilor. Utilizatorii avansați din punct de vedere tehnologic pot găsi adesea modalități de a accesa conținutul blocat. Cu toate acestea, blocarea rămâne un mijloc eficient de limitare a accesului la informațiile sensibile pentru majoritatea utilizatorilor atunci când cenzorii, cum ar fi cei din China, sunt capabili să aloce resurse semnificative pentru construirea și menținerea unui sistem cuprinzător de cenzură.^[12]

Termenul „ splinternet ” este uneori folosit pentru a descrie efectele firewall-urilor naționale. Termenul „ crab de râu” se referă în mod colocvial la cenzura internetului, în special în Asia.^[13]

Vezi și

Note

^ „What is Internet Censorship?”. www.iplocation.net. Arhivat din original la 1 mai 2021. Accesat în 1 mai 2021.
^ The Editorial Board (15 octombrie 2018). „There May Soon Be Three Internets. America's Won't Necessarily Be the Best. - A breakup of the web grants privacy, security and freedom to some, and not so much to others”. The New York Times. Arhivat din original la 9 iulie 2021. Accesat în 16 octombrie 2018.
^ Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.
^ "Country Profiles", Research at the OpenNet Initiative web site, a collaborative partnership of the Citizen Lab at the Munk School of Global Affairs, University of Toronto; the Berkman Center for Internet & Society at Harvard University; and the SecDev Group, Ottawa
^ Internet Enemies, Reporters Without Borders, Paris, March 2011
^ Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.
^ Goldberg, Erica (2016). „Free Speech Consequentialism”. Columbia Law Review. 116 (3): 687–694. JSTOR 43783393.
^ Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine., Dutton, March 2003
^ Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.
^ Chadwick, Andrew (2009). Routledge handbook of Internet politics. Routledge international handbooks. Taylor and Francis. p. 332. ISBN 978-0-415-42914-6.
^ "Measuring Global Internet Filtering" Arhivat în 9 august 2020, la Wayback Machine., Robert Faris and Nart Villeneuve, in Access Denied: The Practice and Policy of Global Internet Filtering Arhivat în 26 februarie 2009, la Wayback Machine., Ronald Deibert, John Palfrey, Rafal Rohozinski, and Jonathan Zittrain, eds., MIT Press (Cambridge), 2008
^ Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine., Dutton, March 2003
^ Lao Wai (21 octombrie 2007). „I've Been Rivercrabbed!”. An American in Beijing. Arhivat din original la 11 august 2011. Accesat în 28 mai 2011.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de cenzura internetului

Ai putea sa trăiești fără Internet? Vezi ce țări cenzurează accesul online și ce metode folosesc!
Google anunță o creștere "alarmantă" a cenzurii guvernamentale pe Internet, în Europa Arhivat în 25 iunie 2012, la Wayback Machine., 18 iunie 2012
Tirania globală se instalează treptat în întreaga lume. Adio, libertate!, , lovendal.net
Europa nu va cenzura niciodată Internetul (?) Arhivat în 27 iunie 2013, la Wayback Machine., 24 ianuarie 2012, isoc.ro
Uniunea Europeană și Inchiziția internetului, 27 ianuarie 2012, eurosceptic.ro

[1] „What is Internet Censorship?”. www.iplocation.net. Arhivat din original la 1 mai 2021. Accesat în 1 mai 2021.

[NYT-20181015-2] The Editorial Board (15 octombrie 2018). „There May Soon Be Three Internets. America's Won't Necessarily Be the Best. - A breakup of the web grants privacy, security and freedom to some, and not so much to others”. The New York Times. Arhivat din original la 9 iulie 2021. Accesat în 16 octombrie 2018.

[NYT-20140311-3] Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.

[ONICountryProfiles-4] "Country Profiles", Research at the OpenNet Initiative web site, a collaborative partnership of the Citizen Lab at the Munk School of Global Affairs, University of Toronto; the Berkman Center for Internet & Society at Harvard University; and the SecDev Group, Ottawa

[RWBEnemies-5] Internet Enemies, Reporters Without Borders, Paris, March 2011

[NYT-201403112-6] Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.

[7] Goldberg, Erica (2016). „Free Speech Consequentialism”. Columbia Law Review. 116 (3): 687–694. JSTOR 43783393.

[UNESCO-2011-8] Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine., Dutton, March 2003

[NYT-201403113-9] Schmidt, Eric E.; Cohen, Jared (11 martie 2014). „The Future of Internet Freedom”. The New York Times. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2014.

[Chadwick-2009-10] Chadwick, Andrew (2009). Routledge handbook of Internet politics. Routledge international handbooks. Taylor and Francis. p. 332. ISBN 978-0-415-42914-6.

[Faris-2008-11] "Measuring Global Internet Filtering" Arhivat în 9 august 2020, la Wayback Machine., Robert Faris and Nart Villeneuve, in Access Denied: The Practice and Policy of Global Internet Filtering Arhivat în 26 februarie 2009, la Wayback Machine., Ronald Deibert, John Palfrey, Rafal Rohozinski, and Jonathan Zittrain, eds., MIT Press (Cambridge), 2008

[UNESCO-20112-12] Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine., Dutton, March 2003

[RC-13] Lao Wai (21 octombrie 2007). „I've Been Rivercrabbed!”. An American in Beijing. Arhivat din original la 11 august 2011. Accesat în 28 mai 2011.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+'''Cenzura internetului''' este [[Cenzură|controlul legal sau suprimarea]] a ceea ce poate fi accesat, publicat sau vizualizat pe [[internet]]. Cenzura se aplică cel mai adesea unor [[Domeniul rețelei|domenii de internet]] specifice (cum ar fi, de exemplu, Wikipedia.org), dar, în mod excepțional, se poate extinde la toate resursele de internet situate în afara jurisdicției statului de cenzură. Cenzura internetului poate pune, de asemenea, restricții asupra informațiilor care pot fi făcute accesibile pe internet.<ref>{{Citat web|url=https://www.iplocation.net/internet-censorship|titlu=What is Internet Censorship?|accessdate=2021-05-01|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210501213345/https://www.iplocation.net/internet-censorship|lucrare=www.iplocation.net|archivedate=1 May 2021}}</ref> Organizații care oferă acces la internet – precum școli și biblioteci – pot alege să împiedice accesul la materiale pe care le consideră nedorite, ofensatoare, neadecvate vârstei sau chiar ilegale și consideră acest lucru ca un comportament etic mai degrabă decât ca cenzură. Persoanele și organizațiile se pot angaja în [[autocenzură|autocenzura]] materialului pe care îl publică, din motive morale, religioase sau de afaceri, pentru a se conforma normelor societale, opiniilor politice, din cauza intimidării sau din teama de consecințe legale sau de altă natură.<ref name="NYT-20181015">{{Citat știre|title=There May Soon Be Three Internets. America's Won't Necessarily Be the Best. - A breakup of the web grants privacy, security and freedom to some, and not so much to others.|url=https://www.nytimes.com/2018/10/15/opinion/internet-google-china-balkanization.html|nume=The Editorial Board|data=15 October 2018|accessdate=16 October 2018|journal=[[The New York Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210709190555/https://www.nytimes.com/2018/10/15/opinion/internet-google-china-balkanization.html|archivedate=9 July 2021}}</ref><ref name="NYT-20140311">{{Citat știre|title=The Future of Internet Freedom|url=https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|prenume=Eric E.|nume=Schmidt|data=11 March 2014|accessdate=11 March 2014|nume2=Cohen|prenume2=Jared|journal=[[The New York Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201212132407/https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|archivedate=12 December 2020}}</ref>
 [[Image:Internet blackholes.svg|500px|thumb|<center>Cenzura Internetului după țară<ref name=ONICountryProfiles>[http://opennet.net/research/profiles "Country Profiles"], Research at the OpenNet Initiative web site, a collaborative partnership of the Citizen Lab at the Munk School of Global Affairs, University of Toronto; the Berkman Center for Internet & Society at Harvard University; and the SecDev Group, Ottawa</ref><ref name=RWBEnemies>[http://march12.rsf.org/i/Internet_Enemies.pdf ''Internet Enemies''], Reporters Without Borders, Paris, March 2011</ref></center>
 {{legend|#3465a4|Fără cenzură}}
@@ Linia 6: / Linia 9: @@
 <center>''Note: Această imagine folosește date din 2009. Undele date s-au schimbat, mai ales cele ce privesc [[Cenzura Internetului în Tunisia]], [[Cenzura Internetului în Egipt|Egipt]] sau [[Cenzura Internetului în Libia|Libia]] ca urmare a Primăverii Arabe din 2011.''</center>]]
-'''Cenzura pe Internet''' este controlul sau suprimarea publicării/accesului la informații pe Internet. Poate fi realizată de guverne sau de organizații private fie la cererea unor guverne sau din proprie inițiativă. Persoane și organizații pot să-și facă o auto-cenzură din proprie inițiativă sau din cauza intimidării și a fricii.
+Amploarea cenzurii pe internet variază de la o țară la alta. În timp ce unele țări au o cenzură moderată pe internet, alte țări ajung până la limitarea accesului la informații precum știri și suprimă și reduc la tăcere discuțiile dintre cetățeni.<ref name="NYT-201403112">{{Citat știre|title=The Future of Internet Freedom|url=https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|prenume=Eric E.|nume=Schmidt|data=11 March 2014|accessdate=11 March 2014|nume2=Cohen|prenume2=Jared|journal=[[The New York Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201212132407/https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|archivedate=12 December 2020}}</ref> Cenzura internetului apare, de asemenea, ca răspuns la sau în anticiparea unor evenimente precum alegeri, proteste și revolte. Un exemplu este cenzura crescută din cauza evenimentelor [[Primăvara arabă|Primăverii Arabe]]. Alte tipuri de cenzură includ utilizarea drepturilor de autor, defăimarea, hărțuirea și diverse reclamații de materiale obscene ca o modalitate de a suprima în mod deliberat conținutul.
+Sprijinul și opoziția față de cenzura pe internet variază, de asemenea. Într-un [[Cenzura Internetului|sondaj al Internet Society din 2012,]] 71% dintre respondenți au fost de acord că „cenzura ar trebui să existe într-o anumită formă pe internet”. În același sondaj, 83% au fost de acord că „accesul la Internet ar trebui considerat un drept fundamental al omului” și 86% au fost de acord că „[[libertatea de exprimare]] ar trebui garantată pe internet”. Percepția asupra cenzurii pe internet în SUA se bazează în mare parte pe Primul Amendament și pe dreptul la libertate extinsă de exprimare și acces la conținut, fără a ține cont de consecințe.<ref>{{Citat revistă|nume=Goldberg|prenume=Erica|an=2016|titlu=Free Speech Consequentialism|journal=Columbia Law Review|volum=116|număr=3|pagini=687–694|jstor=43783393}}</ref> Potrivit [[GlobalWebIndex]], peste 400 de milioane de oameni folosesc [[Rețea privată virtuală|rețele private virtuale]] pentru [[Eludarea cenzurii pe internet|a evita cenzura]] sau pentru a spori confidențialitatea utilizatorilor.
+== Prezentare generală ==
+Multe dintre provocările asociate cu cenzura pe internet sunt similare cu cele pentru cenzura offline a mediei tradiționale, cum ar fi ziare, reviste, cărți, muzică, radio, televiziune și film. O diferență este că granițele naționale sunt mai permeabile online: rezidenții unei țări care interzic anumite informații le pot găsi pe site-uri web găzduite în afara țării. Astfel, cenzorii trebuie să lucreze pentru a împiedica [[Acces la informatii|accesul la informații, ⁣]]<nowiki/>chiar dacă le lipsește controlul fizic sau legal asupra site-urilor web în sine. Acest lucru necesită, la rândul său, utilizarea unor metode tehnice de cenzură care sunt unice pentru Internet, cum ar fi blocarea site-urilor și filtrarea conținutului.<ref name="UNESCO-2011">[http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/freedom-of-connection-freedom-of-expression-the-changing-legal-and-regulatory-ecology-shaping-the-internet/ ''Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110928033105/http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/freedom-of-connection-freedom-of-expression-the-changing-legal-and-regulatory-ecology-shaping-the-internet/|date=28 September 2011}}, Dutton, March 2003</ref>
+Opiniile despre fezabilitatea și eficacitatea cenzurii pe internet au evoluat în paralel cu dezvoltarea internetului și a tehnologiilor de cenzură:
+* Un articol din 1993 ''din Time Magazine'' îl citează pe informaticianul [[John Gilmore (activist)|John Gilmore]], unul dintre fondatorii [[Electronic Frontier Foundation]], spunând „Netul interpretează cenzura ca o eroare și o ocolește”.
+* În noiembrie 2007, „Părintele Internetului” [[Vinton Cerf|Vint Cerf]] a declarat că el consideră că controlul guvernamental asupra internetului eșuează, deoarece Web-ul este aproape în întregime proprietate privată.
+* Un raport de cercetare realizat în 2007 și publicat în 2009 de [[Centrul Berkman pentru Internet și Societate]] de la Universitatea Harvard a afirmat că: „Suntem încrezători că dezvoltatorii de instrumente [ pentru eludarea cenzurii ] vor fi, în cea mai mare parte, înaintea eforturilor de blocare ale guvernelor.", dar și că „...credem că mai puțin de două procente din toți utilizatorii de internet filtrați folosesc instrumente de eludare”.
+* În schimb, un raport din 2011 al cercetătorilor de la [[Institutul de Internet Oxford|Oxford Internet Institute,]] publicat de [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], concluzionează că „... controlul informațiilor pe Internet și pe Web este cu siguranță fezabil și, prin urmare, progresele tehnologice nu garantează o mai mare libertate de exprimare”.
+Blocarea și filtrarea se pot baza pe [[Lista neagră|liste negre]], relativ statice, sau pot fi determinate mai dinamic pe baza unei examinări în timp real a informațiilor care sunt transmise. Listele negre pot fi produse manual sau automat și adesea nu sunt disponibile pentru cei care nu sunt clienții software-ului de blocare. Blocarea sau filtrarea se poate face la nivel național centralizat, la nivel regional descentralizat sau la nivel instituțional, de exemplu în biblioteci, universități sau [[Internet café|internet cafe-uri]].<ref name="NYT-201403113">{{Citat știre|title=The Future of Internet Freedom|url=https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|prenume=Eric E.|nume=Schmidt|data=11 March 2014|accessdate=11 March 2014|nume2=Cohen|prenume2=Jared|journal=[[The New York Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201212132407/https://www.nytimes.com/2014/03/12/opinion/the-future-of-internet-freedom.html|archivedate=12 December 2020}}</ref> Blocarea și filtrarea pot varia, de asemenea, într-o țară în funcție de diferiți furnizori de servicii Internet.<ref name="Chadwick-2009">{{Citat carte|nume=Chadwick|prenume=Andrew|titlu=Routledge handbook of Internet politics|editură=Taylor and Francis|serie=Routledge international handbooks|an=2009|pagini=332|url=https://books.google.com/books?id=GJdfuGSa1xUC|isbn=978-0-415-42914-6}}</ref> Țările pot filtra continuu conținutul sensibil și/sau pot introduce filtrare temporară în perioadele cheie, cum ar fi alegerile. În unele cazuri, autoritățile de cenzură pot bloca în secret conținutul pentru a induce publicul în eroare să creadă că cenzura nu a fost aplicată. Acest lucru se realizează prin returnarea unui mesaj de eroare fals [[HTTP 404|„Indisponibil”]] atunci când se încearcă accesarea unui site web blocat.<ref name="Faris-2008">[http://opennet.net/sites/opennet.net/files/Deibert_02_Ch01_005-028.pdf "Measuring Global Internet Filtering"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200809044356/http://opennet.net/sites/opennet.net/files/Deibert_02_Ch01_005-028.pdf|date=9 August 2020}}, Robert Faris and Nart Villeneuve, in [http://mitpress.mit.edu/catalog/item/default.asp?ttype=2&tid=11329 ''Access Denied: The Practice and Policy of Global Internet Filtering''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090226100258/http://mitpress.mit.edu/catalog/item/default.asp?ttype=2&tid=11329|date=26 February 2009}}, Ronald Deibert, John Palfrey, Rafal Rohozinski, and Jonathan Zittrain, eds., MIT Press (Cambridge), 2008</ref>
+Cu excepția cazului în care cenzorul deține control total asupra tuturor computerelor conectate la internet, cum ar fi în [[Cenzura internetului în Coreea de Nord|Coreea de Nord]] (care folosește un [[Intranet (Intrarred)|intranet]] pe care doar cetățenii privilegiați îl pot accesa) sau [[Cenzura internetului in Cuba|Cuba]], cenzura totală a informațiilor este foarte dificil sau imposibil de realizat din cauza naturii distribuite a Internetului. [[Pseudonim|Pseudonimitatea]] și [[Paradisul datelor|paradisurile de date]] (cum ar fi [[Freenet]] ) protejează [[libertatea de exprimare]] folosind tehnologii care garantează că materialul nu poate fi eliminat și împiedică identificarea autorilor. Utilizatorii avansați din punct de vedere tehnologic pot găsi adesea modalități de a accesa conținutul blocat. Cu toate acestea, blocarea rămâne un mijloc eficient de limitare a accesului la informațiile sensibile pentru majoritatea utilizatorilor atunci când cenzorii, cum ar fi cei din [[Cenzura internetului în Republica Populară Chineză|China]], sunt capabili să aloce resurse semnificative pentru construirea și menținerea unui sistem cuprinzător de cenzură.<ref name="UNESCO-20112">[http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/freedom-of-connection-freedom-of-expression-the-changing-legal-and-regulatory-ecology-shaping-the-internet/ ''Freedom of connection, freedom of expression: the changing legal and regulatory ecology shaping the Internet''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110928033105/http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/freedom-of-connection-freedom-of-expression-the-changing-legal-and-regulatory-ecology-shaping-the-internet/|date=28 September 2011}}, Dutton, March 2003</ref>
+Termenul „ [[splinternet]] ” este uneori folosit pentru a descrie efectele [[Paravan (software)|firewall-urilor]] naționale. Termenul „ [[Crab de râu (argo de internet)|crab de râu]]” se referă în mod colocvial la cenzura internetului, în special în Asia.<ref name="RC">{{Citat web|url=http://americaninbeijing.blogspot.com/2007/10/ive-been-rivercrabbed.html|nume=Lao Wai|titlu=I've Been Rivercrabbed!|date=21 October 2007|accessdate=28 May 2011|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110811103536/http://americaninbeijing.blogspot.com/2007/10/ive-been-rivercrabbed.html|lucrare=An American in Beijing|archivedate=11 August 2011}}</ref>
 == Vezi și ==
-* [[Aaron Swartz]]
 * [[Anonymous]]
 * [[Anti-Counterfeiting Trade Agreement]]
 * [[Cenzura Internetului în România]]
+* [[Drepturi digitale]]
 * [[Electronic Frontier Foundation]]
 * [[Great Firewall of China]]
+* [[Reporteri fără frontiere]]
-* [[Megaupload]]
 * [[Stop Online Piracy Act]]
 ==Note==
+<references />
-{{reflist}}
 ==Legături externe==
 {{commonscat|Internet censorship}}
 *[http://www.incont.ro/it-c/ai-putea-sa-traiesti-fara-internet-vezi-ce-tari-cenzureaza-accesul-online-si-ce-metode-folosesc.html Ai putea sa trăiești fără Internet? Vezi ce țări cenzurează accesul online și ce metode folosesc!]
-*[http://www.jurnalul.ro/externe/cenzura-google-youtube-615886.htm Google anunță o creștere "alarmantă" a cenzurii guvernamentale pe Internet, în Europa], 18 iunie 2012
+*[http://www.jurnalul.ro/externe/cenzura-google-youtube-615886.htm Google anunță o creștere "alarmantă" a cenzurii guvernamentale pe Internet, în Europa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120625122820/http://www.jurnalul.ro/externe/cenzura-google-youtube-615886.htm |date=2012-06-25 }}, 18 iunie 2012
 * [http://www.lovendal.net/wp52/tirania-globala-se-instaleaza-treptat-in-intreaga-lume-adio-libertate/ Tirania globală se instalează treptat în întreaga lume. Adio, libertate!], , ''lovendal.net''
-* [http://www.isoc.ro/2012/01/europa-nu-va-cenzura-niciodata-internetul/ Europa nu va cenzura niciodată Internetul (?)], 24 ianuarie 2012, ''isoc.ro''
+* [http://www.isoc.ro/2012/01/europa-nu-va-cenzura-niciodata-internetul/ Europa nu va cenzura niciodată Internetul (?)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130627120501/http://www.isoc.ro/2012/01/europa-nu-va-cenzura-niciodata-internetul/ |date=2013-06-27 }}, 24 ianuarie 2012, ''isoc.ro''
 * [http://www.eurosceptic.ro/index.php/2012/01/27/uniunea-europeana-si-noua-inchizitie-a-internetului-acta/ Uniunea Europeană și Inchiziția internetului], 27 ianuarie 2012, ''eurosceptic.ro''
 [[Categorie:Cenzura pe Internet]]
+[[Categorie:Intimitate]]
-[[ar:الرقابة على الإنترنت]]
-[[az:İnternet senzura]]
-[[ca:Censura d'Internet]]
-[[cs:Cenzura na internetu]]
-[[de:Zensur im Internet]]
-[[en:Internet censorship]]
-[[es:Censura en Internet]]
-[[et:Tsensuur internetis]]
-[[fa:فیلتر اینترنتی]]
-[[fr:Censure de l'Internet]]
-[[he:סינון תכנים באינטרנט]]
-[[hr:Cenzura Interneta]]
-[[it:Censura di Internet]]
-[[ja:ネット検閲]]
-[[ko:인터넷 검열]]
-[[la:Censura interretialis]]
-[[mk:Цензура на интернет]]
-[[my:အင်တာနက် ဆင်ဆာပြုလုပ်ခြင်း]]
-[[ne:इन्टरनेट सेन्सरसीप]]
-[[nl:Internetcensuur]]
-[[pl:Cenzura w Internecie]]
-[[pt:Censura na Internet]]
-[[ru:Интернет-цензура]]
-[[sr:Cenzura na internetu]]
-[[ta:இணையத் தணிக்கை]]
-[[tg:Филтри интернет]]
-[[th:การตรวจพิจารณาอินเทอร์เน็ต]]
-[[tr:İnternet sansürü]]
-[[ur:جالبینی مراقبت]]
-[[vi:Kiểm duyệt Internet]]
-[[zh:互联网审查]]