Drog: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
scos copyvio de aici: http://facultate.regielive.ro/referate/medicina_psihologie/toxicomanii-42126.html |
|||
| Linia 15: | Linia 15: | ||
[[Poza:scan0011.jpg |eft-center |250px]] |
[[Poza:scan0011.jpg |eft-center |250px]] |
||
== Mod de funcţionare == |
|||
Fiecare drog acţionează asupra unui [[neurotransmiţător]] sau [[receptor]] la nivelul [[sinapsă|sinapselor]] din [[neuron]]i, această acţiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung: |
|||
Toxicomania este apetenta anormala si prelungita manifestata de anumite persoane pentru substante toxice sau droguri, pe care acestea le-au cunoscut in mod intimplator sau prin cautarea voluntara a efectului analgezic, euforizant sau dynalic, apetenta care devine repede o obisnuinta tiranica, atragind dupa sine marirea progresiva a dozelor. Aceste substante toxice, datorita unei mari nocivitati proprii, ii fac pe unii autori sa se refere la puterea lor toxicomanogena (alcaloizi ai opiului) sau printr-o folosire foarte intensiva si prelungita (alcool) provoaca in organism reactii de adaptare ce se traduc prin toleranta paradoxala, printr-o stare de nevoie imperioasa si prin accidente mai mult sau mai putin impresionante in cazul unei intreruperi bruste a consumului. Anumite toxicomanii pot determina degradari organice, unele soldindu-se uneori, intr-un interval de timp mai mult sau mai putin lung, cu decaderea fizica si mintala a individului. |
|||
{| class="wikitable" |
|||
Exista cazuri justificate de toxicomanie: in ultimele faze ale cancerului, de exemplu, sau pentru potolirea durerilor atroce ale unui grav ranit. Exista insa si o toxicomanie inconstienta, care se instaleaza pe nesimtite, prin tratarea insomniilor, nevrozelor, tusei. |
|||
!Neurotransmiţător/receptor |
|||
Toxicomania este o stare de intoxicare periodica sau cronica, daunatoare individului si societatii, provocata de consumul repetat al unui drog (natural sau artificial). Caracteristicile sale sunt: |
|||
!Clasificare |
|||
1. Dorinta invincibila sau nevoia de a continua consumul drogului si de a-l procura prin toate mijloacele. |
|||
!''Exemple'' |
|||
2. Tendinta de a mari dozele. |
|||
|- |
|||
3. Dependenta de ordin psihic (psihologic) si, uneori, fizic fata de efectele drogului |
|||
|rowspan=3|[[Serotonină]] |
|||
Sindromul toxicomanic are etapele urmatoare: |
|||
|Antagonişti ai receptorilor pentru serotonină |
|||
1. Euforia initiala, stare tranzitorie. Ea este caracteristica numai anumitor stupefiante (mai ales opiului si morfinei). Este un fel de anestezie care-i da toxicomanului senzatia de plutire intr-o lume imponderabila, cu vagi momente de “fericire vegetala”. In aceasta stare de supraexcitare a imaginatiei, sub forma de vise stranii si deseori erotice, omul isi pierde controlul si esueaza. |
|||
|''[[LSD]], [[psilocibină]], [[mescalină]], [[DMT]]'' |
|||
2. Toleranta, care se instaleaza lent, are un caracter temporar, pentru ca poate sa dispara daca subiectul renunta la drogul care a provocat-o. Fenomenul de toleranta se explica prin reactia organismului fata de efectele aceleiasi doze de substanta administrate in mod repetat. Incetul cu incetul, organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc o adaptare functionala. Este momentul in care ficatul neutralizeaza si metabolizeaza drogul. |
|||
|- |
|||
3. Dependenta. Majoritatea cercetatorilor au ajuns la concluzia ca este un fenomen fizic si psihic totodata, ce se manifesta prin simptomele clasice de abstinenta pe care toxicomanul le suporta foarte greu si cu riscul unor crize organice ori functionale severe. Formele de manifestare difera de la individ la individ. |
|||
|[[Inhibitori ai recapturării serotoninei]] (SSRIs) |
|||
4. Abstinenta se produce la 12-48 ore de la incetarea administrarii drogului. Toxicomanul nu poate suporta aceasta stare, care-i provoaca tulburari nervoase, tahicardie, spasme viscerale si musculare, varsaturi, salivatie abundenta, diaree, hipersecretii glandulare. Asemenea manifestari sunt insotite de simptome psihice, insomnie, anxietate, agitatie psihomotorie, crize de isterie. |
|||
|''[[fluoxetine]], [[sertraline]]'' |
|||
Wolff respinge termenul de obisnuinta: obisnuinta nu este decit o stare de care te poti elibera oricind printr-un efort de vointa, asa cum este dovedit in cazul tutunului, in timp ce in toxicomania adevarata exista intotdeauna o dubla dependenta, psihica si fizica, care nu poate fi oricind invinsa. Dependenta psihica, specifica in multe privinte toxicomaniei, tine de personalitatea proprie a subiectului. |
|||
|- |
|||
|Substanţe care stimulează eliberarea de serotonină |
|||
|- |
|||
|rowspan=3|[[GABA]] |
|||
|Antagonişti ai receptorilor pentru GABA |
|||
|''[[etanol]], [[barbiturice]], [[diazepam]], [[thujone]]'' |
|||
|- |
|||
|Inhibitori ai recapturării GABA |
|||
|''[[tiagabine]] |
|||
|- |
|||
|Antagonişti selectivi ai receptorilor pentru GABA |
|||
|''[[muscimol]], [[acid ibotenic ]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=3|[[Opioid receptor]] |
|||
|Agonişti ai receptorilor pentru μ-opioid |
|||
|''[[morfină]], [[heroină]], [[oxycodone]]'' |
|||
|- |
|||
|Receptori pentru μ-opioid ([[agonişti inverşi]]) |
|||
|''[[naloxone]], [[naltrexone]] |
|||
|- |
|||
|Agonişti ai receptorilor pentru κ-opioid |
|||
|''[[salvinorin A]], [[butorphanol]], [[nalbuphine]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=2|[[Dopamină]] |
|||
|Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină |
|||
|''[[cocaină]]'' |
|||
|- |
|||
|Antagonişti ai receptorilor pentru dopamină |
|||
|''[[haloperidol]], [[droperidol]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=2|[[Monoamin oxidază]] (MAO) |
|||
|[[Monoamine oxidase inhibitors]] (MAOIs) |
|||
|''[[phenelzine]], [[iproniazid]]'' |
|||
|- |
|||
|Molecule ce interacţioneaza cu transportorul de MAO |
|||
|''[[amfetamine]], [[metamfetamine]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Receptor NMDA]] |
|||
|Antagonişti ai receptorilor [[NMDA]] ([[N-Metil-d-aspartat]]) |
|||
|''[[ketamină]], [[PCP]], [[DXM]] |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Norepinefrină]] |
|||
|Inhibitori ai recaptării de norepinefrină |
|||
|''[[amoxapine]], [[atomoxetine]], [[mianserin]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Cannabinoid receptor]] |
|||
|Agonişti ai receptorilor pentru cannabinoid |
|||
|''[[THC]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=2|[[Acetilcolină]] |
|||
|[[Substanţe colinergice]] (agonişti ai acetilcolinei) |
|||
|''[[nicotină]], [[piracetam]]'' |
|||
|- |
|||
|[[Substanţe anticolinergice]] (antagonişti ai acetilcolinei) |
|||
|''[[scopolamină]], [[dimenhydrinat]], [[difenhidramină]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Adenozină]] |
|||
|Metilxantine (Antagonişti ai receptorilor pentru adenozină <ref>Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and Related Nonprescription Sympathomimetics</ref>) |
|||
|''[[cafeină]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Receptor AMPA]] |
|||
|Antagonişti ai receptorilor AMPA ([[acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic]]) |
|||
|''[[acid kinurenic]], [[NBQX]]'' |
|||
|- |
|||
|rowspan=1|[[Melanocortin]] receptor |
|||
|Antagonişti ai receptorilor pentru melanocortină |
|||
|''[[bremelanotid]] |
|||
|} |
|||
== Vezi şi == |
== Vezi şi == |
||
| Linia 101: | Linia 171: | ||
[[zh:药物]] |
[[zh:药物]] |
||
[[zh-yue:藥]] |
[[zh-yue:藥]] |
||
[[http://www.beighton4life.co.uk/Portals/0/CommunityPolice/CANABIS%203.jpg]] |
|||
Versiunea de la 10 mai 2009 21:47
Termenul drog are mai multe accepţiuni: 1) în sens larg desemnează orice substanţă(naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcţionării unui organ. 2) În sens restrâns se referă substanţe care provoacă toleranţă şi dependenţă. 3) În limbaj uzual acest termen se referă la substanţe psihoactive, mai ales cele ilegale. Cele mai cunoscute droguri sunt canabisul, opiaceele, şi halucinogenele.
Clasificare
Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor
4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).
Antipasihotice
1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.
2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite. eft-center |250px
Mod de funcţionare
Fiecare drog acţionează asupra unui neurotransmiţător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acţiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:
| Neurotransmiţător/receptor | Clasificare | Exemple |
|---|---|---|
| Serotonină | Antagonişti ai receptorilor pentru serotonină | LSD, psilocibină, mescalină, DMT |
| Inhibitori ai recapturării serotoninei (SSRIs) | fluoxetine, sertraline | |
| Substanţe care stimulează eliberarea de serotonină | ||
| GABA | Antagonişti ai receptorilor pentru GABA | etanol, barbiturice, diazepam, thujone |
| Inhibitori ai recapturării GABA | tiagabine | |
| Antagonişti selectivi ai receptorilor pentru GABA | muscimol, acid ibotenic | |
| Opioid receptor | Agonişti ai receptorilor pentru μ-opioid | morfină, heroină, oxycodone |
| Receptori pentru μ-opioid (agonişti inverşi) | naloxone, naltrexone | |
| Agonişti ai receptorilor pentru κ-opioid | salvinorin A, butorphanol, nalbuphine | |
| Dopamină | Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină | cocaină |
| Antagonişti ai receptorilor pentru dopamină | haloperidol, droperidol | |
| Monoamin oxidază (MAO) | Monoamine oxidase inhibitors (MAOIs) | phenelzine, iproniazid |
| Molecule ce interacţioneaza cu transportorul de MAO | amfetamine, metamfetamine | |
| Receptor NMDA | Antagonişti ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat) | ketamină, PCP, DXM |
| Norepinefrină | Inhibitori ai recaptării de norepinefrină | amoxapine, atomoxetine, mianserin |
| Cannabinoid receptor | Agonişti ai receptorilor pentru cannabinoid | THC |
| Acetilcolină | Substanţe colinergice (agonişti ai acetilcolinei) | nicotină, piracetam |
| Substanţe anticolinergice (antagonişti ai acetilcolinei) | scopolamină, dimenhydrinat, difenhidramină | |
| Adenozină | Metilxantine (Antagonişti ai receptorilor pentru adenozină [1]) | cafeină |
| Receptor AMPA | Antagonişti ai receptorilor AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic) | acid kinurenic, NBQX |
| Melanocortin receptor | Antagonişti ai receptorilor pentru melanocortină | bremelanotid |
Vezi şi
Substanţe: |
Substanţe: |
Bibliografie
Roland Doron, Francois Parot, 2006. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Humanitas.
- ^ Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and Related Nonprescription Sympathomimetics