Vizualizare sursă pentru „Isus din Nazaret”

{{despre|Isus din Nazaret privit din punct de vedere teologic|Isus privit din punct de vedere istoric|Isus cel istoric}}
{{pentru|film|Isus din Nazaret (film)}}
{{Pp-semi-protejat|small=yes}}
{{Infocaseta Biografie
|nume           = '''Isus'''
|numele_imaginii= Spas vsederzhitel sinay.jpg
|alt            = 250px
|descriere      = ''Hristos Mântuitorul (Pantocrator) ilustrat într-o icoană din Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Muntele Sinai''
|data_nașterii   = circa 6-[[4 î.Hr.]] <!--
--> {{efn|group=lower-alpha|[[John P. Meier|Meier]] scrie că anul nașterii lui Isus este [[Circa|c.]]&nbsp;7 sau 6&nbsp;î.e.n.<ref name=Meier1991>{{cite book |last=Meier |first=John P. |title=A Marginal Jew: The roots of the problem and the person |year=1991 |publisher=Yale University Press |isbn=978-0-300-14018-7 |page=407}}</ref> <!--
       -->[[Karl Rahner|Rahner]] afirmă că consensul istoricilor este {{nowrap|c. 4 î.e.n}}.{{sfn|Rahner|2004|p=732}} <!--
       -->[[E. P. Sanders|Sanders]] susține și el {{nowrap|c. 4 î.e.n.}} și se referă și el la consensul general.{{sfn|Sanders|1993|pp=10–11}} <!--
       -->[[Jack Finegan|Finegan]] se bazează pe studiul vechilor tradiții creștine când susține c.&nbsp;3 sau 2&nbsp;î.e.n.<ref name=Finegan>{{cite book |first=Jack |last=Finegan |title=Handbook of Biblical Chronology, rev. ed |year=1998 |publisher=Hendrickson Publishers |isbn=978-1-56563-143-4 |page=319}}</ref> <!--
 -->[[Papa Benedict al XVI-lea]] susține și el {{nowrap|c. 4 î.e.n.}}<ref name="Pollak 2012 c021">{{cite web | last=Pollak | first=Sorcha | title=Pope Benedict Disputes Jesus’ Date of Birth | website=TIME.com | date=22 November 2012 | url=https://newsfeed.time.com/2012/11/22/pope-benedict-disputes-jesus-date-of-birth/ | access-date=9 August 2023}}</ref><ref name="Bloomsbury Publishing 2012 p. 74">{{cite book | author=Pope Benedict XVI | title=Jesus of Nazareth: The Infancy Narratives | publisher=Bloomsbury Publishing | year=2012 | isbn=978-1-4081-9454-6 | url=https://books.google.nl/books?id=VynVcob27GkC&pg=PT74 | access-date=9 August 2023 | pages=61-62 | quote=is therefore to be placed a few years earlier}}</ref>}}
|locul_nașterii  = <!--Note: Nu există consens academic pentru un loc mai exact decât Iudeea:-->[[Iudeea]], [[Imperiul Roman]]<ref>{{cite book |first=Raymond E. |last=Brown |title=The birth of the Messiah: a commentary on the infancy narratives in Matthew and Luke |year=1977 |isbn=978-0-385-05907-7 |publisher=Doubleday |page=513}}</ref><ref name=pmeier>John P. Meier, A Marginal Jew, Doubleday, 1991-, vol. 1:407. "Jesus of Nazareth was born-most likely in Nazareth, not Bethlehem-ca. 7 or 6 B.C., a few years before the death of King Herod the Great (4 B.C.) ... He was dead by the evening of Friday, April 7, 30. He was about thirty-six years old."</ref><ref name=dummies>Catherine M. Murphy, PhD [http://www.dummies.com/how-to/content/jesuss-birthplace-and-hometown.html Jesus's Birthplace and Hometown] extras din The Historical Jesus For Dummies, ISBN 978-0-470-16785-4. Citat: „In fact, most scholars think that Nazareth is probably where Jesus was born, too, because outside the infancy narratives in Matthew and Luke, all four gospels presume that he's a Galilean or Nazarene (see Mark 1:9 and 6:1; John 1:45–56 and 7:41–42; Matthew 13:54, 57; Luke 4:16, 23–24).”</ref>
|data_decesului  = circa 30/[[33|33 d.Hr.]]{{efn|group=lower-alpha|Cei mai mulți universitari estimează anul răstignirii lui Isus ca 30 sau 33 d.Hr.<ref name=Humphreys1992>{{cite journal |url=http://www.tyndalehouse.com/tynbul/library/TynBull_1992_43_2_06_Humphreys_DateChristsCrucifixion.pdf#page=9 |title=The Jewish Calendar, a Lunar Eclipse and the Date of Christ's Crucifixion |journal=Tyndale Bulletin |year=1992 |volume=43 |issue=2 |page=340 |first1=Colin J. |last1=Humphreys |first2=W. G. |last2=Waddington}}</ref>}} <br /> (în vârstă de 33-36 ani)
|locul_decesului = [[Ierusalim]], [[Iudeea]], [[Imperiul Roman]]
}}
{{Creștinism}}
'''Isus din Nazaret''' sau '''Iisus Hristos''', '''Christos''' sau '''Cristos''' (în aramaică ישוע, ''Ieșua'', în ebraică יֵשׁוּעַ‎, ''Ieșua'' arhaic ''Iehoșua'', grecizat Ἰησοῦς, ''Iesous'', latinizat ''Iesus''; n. ca. [[4 î.Hr.|4 î.e.n.]],<ref name="sanders"/><ref>Potrivit papei Benedict al XVI-lea, Isus s-a născut de fapt cu câțiva ani înaintea datei de referință folosite în prezent, cel mai probabil între 6-4 î.Hr. - [http://www.evz.ro/detalii/stiri/papa-benedict-al-xvi-lea-iisus-data-nasterii-betleem-biserica-adevarul-1012321.html Papa Benedict al XVI-lea ȘOCHEAZĂ: Iisus s-a născut mai devreme, calendarul creștin este greșit!], 22 noiembrie 2012, Cristina Botezatu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>Nick Squires - [http://www.telegraph.co.uk/news/religion/the-pope/9693576/Jesus-was-born-years-earlier-than-thought-claims-Pope.html ''Jesus was born years earlier than thought, claims Pope''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140328145543/http://www.telegraph.co.uk/news/religion/the-pope/9693576/Jesus-was-born-years-earlier-than-thought-claims-Pope.html |date=2014-03-28 }}, ''[[The Telegraph]]'', 21 noiembrie 2012</ref> conform [[Biblia|Bibliei]] la [[Betleem]]ul Iudeei,<!--dogmele bisericilor creștine și teologii conservatori susțin în general Betleem, în timp ce teologii liberali și istoricii susțin majoritar Nazaret, deși au fost propuse și alte locații--><ref name=barnazaret>[http://www.bib-arch.org/online-exclusives/nativity-01.asp JESUS’ NATIVITY—Where Was Jesus Born? (And When?)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130217130212/http://www.bib-arch.org/online-exclusives/nativity-01.asp |date=2013-02-17 }} Biblical Archaeology Review</ref> ca fapt istoric probabil la [[Nazaret]]<ref name="dalemartin">Martin, Dale. {{youtube|d_dOhg-Fpu0|13. The Historical Jesus}}. Yale Courses. {{cite web | first=Dale | last=Martin | title=RLST 152 - Lecture 13 - Open Yale Courses | website=The Historical Jesus | url=https://oyc.yale.edu/religious-studies/rlst-152/lecture-13 | access-date=6 February 2023}}</ref><ref name=barnazaret/><ref name=savage/><ref name=strauss/><ref name=isbouts/><ref name="pmeier"/><ref name="dummies"/> — d. ca. [[30|30 e.n.]],<ref name="sanders">[[E.P. Sanders|Sanders, E.P.]] (1993: 11, 249) ''The Historical Figure of Jesus.'' London: Allen Lane Penguin Press. ISBN 978-0-7139-9059-1.</ref> [[Ierusalim]]) este fondatorul și figura centrală a [[Crestinism|creștinismului]], și unul din cele mai importante simboluri ale culturii occidentale, majoritatea bisericilor creștine considerându-l drept [[Fiul lui Dumnezeu]],<ref>The first sentence of the Gospel of Mark ([[wikisource:Bible (American Standard)/Mark#1:1|Mk 1:1]]) includes Son of God and the term is also part of the [[Nicene Creed]], the most widely used Christian creed. ''Readings in the History of Christian Theology'' by William Carl Placher 1988 ISBN 0-664-24057-7 pages 52-53</ref> drept [[Mesia]] cel vestit de [[Vechiul Testament]] iudaic și drept al doilea personaj al [[Sfânta Treime|Trinității creștine]].<ref>[http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/sfanta-treime/persoanele-sfintei-treimi-69121.html Persoanele Sfintei Treimi]</ref>

Isus a fost<ref name="Ehrman285">In a 2011 review of the state of modern scholarship, [[Bart Ehrman]] (who is a secular agnostic) wrote: "He certainly existed, as virtually every competent scholar of antiquity, Christian or non-Christian, agrees" B. Ehrman, 2011 ''Forged : writing in the name of God'' ISBN 978-0-06-207863-6. page 285</ref><ref>[[Robert M. Price]] (an atheist who denies existence) agrees that this perspective runs against the views of the majority of scholars: Robert M. Price "Jesus at the Vanishing Point" in ''The Historical Jesus: Five Views'' edited by James K. Beilby & Paul Rhodes Eddy, 2009 InterVarsity, ISBN 0-281-06329-X page 61</ref><ref name="Grantmajority">[[Michael Grant (author)|Michael Grant]] (a [[classicist]]) states that "In recent years, 'no serious scholar has ventured to postulate the non historicity of Jesus' or at any rate very few, and they have not succeeded in disposing of the much stronger, indeed very abundant, evidence to the contrary." in ''Jesus: An Historian's Review of the Gospels'' by Michael Grant 2004 ISBN 1-898799-88-1 page 200</ref><ref name="voorst16">[[Robert E. Van Voorst]] states that biblical scholars and classical historians regard theories of non-existence of Jesus as effectively refuted. Van Voorst, Robert E (2000). ''Jesus Outside the New Testament: An Introduction to the Ancient Evidence''. Eerdmans Publishing. ISBN 0-8028-4368-9 page 16</ref><ref name="DunnPaul35">James D. G. Dunn "Paul's understanding of the death of Jesus" in ''Sacrifice and Redemption'' edited by S. W. Sykes (Dec 3, 2007) Cambridge University Press ISBN 0-521-04460-X pages 35–36 states that the theories of non-existence of Jesus are "a thoroughly dead thesis"</ref><ref name="Burridge34">[[Richard A. Burridge]] states: "There are those who argue that Jesus is a figment of the Church’s imagination, that there never was a Jesus at all. I have to say that I do not know any respectable critical scholar who says that any more." in ''Jesus Now and Then'' by Richard A. Burridge and Graham Gould (Apr 1, 2004) ISBN 0-8028-0977-4 page 34</ref> un [[Predicator (religie)|predicator]] iudeu<ref>El judaísmo de Jesús no es cuestionado en la actualidad por ningún estudioso serio del Jesús histórico. Como escribe William Arnal («The cipher “judaism” in contemporary historical Jesus scholarship», en John S. KLOPPENBORG (ed.): [http://books.google.es/books?id=q5pNt46fQx4C&pg=PA25&lpg=PA25&dq=%22jesus+was+a+jew%22+jesus+seminar&source=bl&ots=1HQNvqmFVm&sig=b70bw8W-juvtEQ1ZdrLc4lZsMEA&hl=es&ei=T2hjStO7IZ-5jAeTm439Dw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=9 ''Apocalypticism, anti-semitism and the historical Jesus'',] pág. 24, «no contemporary New Testament scholar contests that Jesus was a jew». Véase, por ejemplo, el libro de Joseph Klausner: ''Jesús de Nazaret''. Barcelona: Paidós, 2006, ISBN 84-493-1834-3, quien manifiesta de manera terminante «Jesús era judío, y siguió siendo judío hasta su último aliento» (pág.&nbsp;469). Con igual claridad se expresa Edward Kessler, en [https://web.archive.org/web/20080325022930/http://www.bbc.co.uk/religion/programmes/thepassion/articles/jesus_the_jew.shtml «Jesus the jew»] (artículo en BBC.co.uk): «One of the certain facts about Jesus was that he was a Jew. He was a child of Jewish parents, brought up in a jewish home and reared among jewish traditions. Throughout his life, Jesus lived among Jews and his followers were jews».<br />
Bart D. Ehrman ha señalado que «una de las ironías del cristianismo primitivo es que Jesús mismo era un judío que veneraba al Dios de los judíos, observaba las costumbres judías, interpretaba la ley judía y tuvo discípulos judíos, que le consideraban el mesías judío» (Bart D. EHRMAN: ''Jesús no dijo eso''. Barcelona: Ares y Mares, 2007, ISBN 978-84-8432-852-0; P. 233).<br />
Un desarrollo amplio del tema, con referencia a las investigaciones de Geza Vermes, puede encontrarse en la red: [http://www.leaderu.org/theology/jesusjew.html «Jesus the jew»,] artículo de Jonathan Went, en inglés.<br />
Los autores de la llamada [[tercera búsqueda del Jesús histórico]] han hecho especial incidencia en el judaísmo de Jesús. Véase, por ejemplo: John Dominic Crossan (''Jesús, vida de un campesino judío'', 1994, ISBN 84-7423-655-X; ''Jesús desenterrado'', ISBN 84-8432-459-1); Bart Ehrman (''Jesús, el profeta judío apocalíptico'', 2001, ISBN 84-493-1027-X); E.&nbsp;P.&nbsp;Sanders (''La figura histórica de Jesús'', 2000, ISBN 84-8169-400-2); [[Geza Vermes]] (''Jesús el judío: los manuscritos leídos por un historiador'', 1994, ISBN 84-7669-213-7; ''La religión de Jesús el judío'', 1996, ISBN 84-7979-201-9); J.&nbsp;P.&nbsp;Meier (''Un judío marginal. Nueva visión del Jesús histórico''. I, II 1-2, III. Estella: Verbo Divino, 2001 ss.), entre muchos otros.</ref> din [[Galileea]], [[Iudeea]], ce a trăit în timpul ocupației romane a Israelului, a fost botezat de către [[Ioan Botezătorul]], și a fost răstignit pe cruce la [[Ierusalim]] în jurul anului 30, sub guvernarea lui [[Ponțiu Pilat]].<ref>''Jesus Remembered by James D. G. Dunn 2003 ISBN 0-8028-3931-2 page 339''</ref><ref name="brown964">
{{harvnb|Brown|1994|p=964}}
<br/>
{{harvnb|Carson|Moo|Morris|1992|pp=50–56}}
<br/>
{{harvnb|Crossan|1993|pp=xi–xiii}}
<br/>
{{harvnb|Fredriksen|1999|pp=6–7, 105–10, 232–34, 266}}
<br/>
{{harvnb|Meier|1991|pp=68, 146, 199, 278, 386}}
<br/>
{{harvnb|Meier|1994|pp=12–13}}
<br/>
{{harvnb|Vermès|1973|p=37}}
<br/>
{{cite book|authorlink=Paul Maier|first=Paul L.|last=Maier|title=In the Fullness of Time|publisher=Kregel|year=1991|pages=1, 99, 121, 171}}
<br/>
{{cite book|authorlink=Tom Wright (theologian)|first=N. T.|last=Wright|title=The Meaning of Jesus: Two Visions|publisher = HarperCollins | year=1998|pages=32, 83, 100–102, 222}}
<br/>
{{cite journal|first=Ben |last=Witherington III|pages=12–20|year=1998|title=Primary Sources|journal=Christian History|issue=3|volume=17|issn=0891-9666}}
</ref><ref>Robert E. Van Voorst states that biblical scholars and classical historians regard theories of non-existence of Jesus as effectively refuted. Van Voorst, Robert E (2000). Jesus Outside the New Testament: An Introduction to the Ancient Evidence. Eerdmans Publishing. ISBN 0-8028-4368-9 page 16</ref>

Conform tradiției creștine [[Apostol|apostolice]], căreia i se datorează în mare măsură ceea ce se cunoaște despre Isus,<ref>Există totuși și o mulțime de referințe despre Isus și la autori necreștini, atât romani cât și evrei, începând cu [[Tacit]]us, [[Suetoniu]]s sau [[Plinius cel Tânăr]] în corespondența sa cu [[Traian]] ''cf''. Alicia M. Canto, [http://www.celtiberia.net/articulo.asp?id=1684 «Textos históricos sobre Jesús de Nazareth»] (artículo en Celtiberia.net, del 8 de diciembre de 2005) deși în unele cazuri pot exista anumite îndoieli că este vorba de aceleași personaje evanghelice.</ref> principalele texte sursă care discută despre Isus sunt cele patru [[Evanghelie|evanghelii canonice]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]], [[Evanghelia după Marcu|Marcu]], [[Evanghelia după Luca|Luca]] și [[Evanghelia după Ioan|Ioan]]) la care se adaugă celelalte cărți ale [[Noul testament|Noului Testament]]. Trăsăturile fundamentale ale imaginii sale în creștinism se datorează anumitor evenimente majore ale existenței sale relatate în Biblie: [[:en:Nativity of Jesus|Nașterea]], [[Minunile lui Iisus|Minunile săvârșite]], [[Răstignirea lui Isus din Nazaret|Răstignirea]] și [[Învierea Domnului|Învierea]], precum și învățăturii și retoricii discursului său. 
 
Cu numele '''Isa ibn Maryam''' (''Isus fiul Mariei'') sau '''Isa Al-Masih''' (''Isus Hristos''), Isus este considerat de [[Islam]] unul dintre principalii profeți ai lui [[Dumnezeu|Allah]] și este cinstit și respectat de către musulmani.<ref>James Leslie Houlden, "Jesus: The Complete Guide", Continuum International Publishing Group, 2005, ISBN 0-8264-8011-X</ref><ref>Prof. dr. <span lang="tr">Şaban Ali Düzgün</span>, "[http://www.diyanet.gov.tr/english/web_kitap.asp?yid=30 Uncovering Islam: Questions and Answers about Islamic Beliefs and Teachings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090201122618/http://www.diyanet.gov.tr/English/web_kitap.asp?yid=30 |date=2009-02-01 }}", Ankara: The Presidency of Religious Affairs Publishing, 2004</ref><ref>Numele lui Isus este menționat în mai multe versete din Coran cum ar fi: Sura 3 52-53, Sura 5 112-115 http://ar.islamway.com/SF/quran/data/The_Holy_Quran_Romanian.pdf</ref> De asemenea [[Coran|Coranul]] menționează și o [[A Doua Venire a lui Iisus Hristos|a doua venire a lui Isus]], în strânsă legătură cu sfârșitul lumii sau judecata ei<ref>Sura 43, 57-67, 61. Și el (Isus, întoarcerea lui) va fi un semn pentru Ceas (Ziua Judecății); deci nu vă îndoiți în privința lui și urmați-mă pe mine, căci aceasta este o cale dreaptă!" http://ar.islamway.com/SF/quran/data/The_Holy_Quran_Romanian.pdf</ref> și anume Isus se va reîntoarce drept ajutor al lui [[Mahdi]].<ref>Tamara Sonn, ''A Brief History of Islam'' (2004), p. 209</ref>

Dezvoltarea reprezentărilor lui Isus Hristos, fără luarea în seamă a chipului său real sau presupus istoric, a dominat din [[antichitatea târzie]] până în prezent. Formele de expresie centrale ale acestei imagini îl reprezintă pe Hristos tronând ca Atotțiitor în Biserica Răsăritului, iar în Biserica Occidentului pe Hristos răstignit ca Mântuitor.

Scrierea ''Iisus'' cu un dublu „i” inițial se datorează iotacismului apărut în [[limba greacă comună]], limba [[Evanghelie|evanghelilor]], dar și datorită influențelor elene și slavone din [[Evul Mediu|epoca medievală]] și [[epoca modernă timpurie]].<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.biblicallanguagecenter.com/wp-content/uploads/2012/08/Koine-Pronunciation-2012.pdf|titlu=Koine Pronunciation 2012|publisher=www.biblicallanguagecenter.com}}</ref><ref name=mirsanu>Dragoș Mîrșanu, [http://mail.lit.uaic.ro/milescu/images/BIBLICUM_JASSYENSE.pdf#page=149 ''A Historical Note on the Romanian Orthodox Spelling of the Name of Jesus: ‘Iisus’, Not ‘Isus’'' (în limba engleză)], Biblicum Jassyense 1, p. 149, Centrul de Studii Biblico-Filologice, Iași, 2010</ref>