Masageți: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 19 martie 2023 11:24

Masageții (în greaca veche: Μασσαγέται, Massagetai; în latină: Massagetæ) sunt un popor din antichitate care trăia nomad între Marea Aral și Marea Caspică (dincolo de Araxes, spune Herodot). Numele lor înseamnă geții mari, în sensul de puternici^[1]. Erau probabil înrudiți cu sciții, întrucât anticii îi confundau. Fondatorul imperiului persan, Cirus al II-lea cel Mare, a luptat împotriva masageților, potrivit lui Herodot și împotriva sacilor, potrivit lui Strabon. Închinarea lor la Soare, menționată de Herodot, pare să fie în întregime iraniană. Într-adevăr, pe aceste teritorii imense, probabil exista un grup de popoare înrudite, dar care și-au dat denumiri diferite și ale căror culturi variau la nivel local.

Strabon

În Geografia sa, Strabon oferă o imagine de ansamblu pitorească acestei națiuni^[2]. Potrivit lui, masageții sunt monoteiști și practică sacrificarea cailor; ar fi fost monogami, dar bărbații nu ar ezita să ia femeia altora ca amantă și să se dedea la o formă de necrofagie rituală.

Popor de călăreți războinici, popor creator al cavaleriei grele, aveau ca arme arcul, sabia scurtă și toporul cu două lame sau Labrys. Și călărețul și calul erau complet înzăuați (cu zale) și sunt la originea catafracților.

În termeni de resurse minerale, domeniul lor era bogat în aur și în cupru, pe care le foloseau pentru ornamente, dar sărac în argint și în fier.

Nomazi fiind, masageții practicau o agricultură destul de frustă, pentru lapte și lână, dar trăiau, în principal, din vânătoare, pescuit și culesul fructelor^[2].

Citat

Robert Garnier, Marc Antoine (tragedie)^⁠(d), L’acte premier, 190-191:

„Vom merge pentru a-i evita,

La sciți și la masageți”

Note

^ cf Rabanus Maurus, De Universo
^ ^a ^b Geografie, Cartea XI, 8

Vezi și

Tomiris, regina masageților
Geți
Tyrageți

[1] Rabanus Maurus, De Universo

[strabon-2] Geografie, Cartea XI, 8

[1]

[2]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Masageții''' ([[Limba greacă veche|greacă]]: Μασσαγέται, Massagetai; [[Limba latină|latină]]: Massagetæ) sunt un popor din [[Antichitatea|antichitate]] care trăia nomad între [[marea Aral]] și [[marea Caspică]] (dincolo de [[Râul Aras|Araxes]], spune [[Herodot]]). Numele lor înseamnă '''geții mari''', în sensul de puternici<ref>cf [[Rabanus Maurus]], ''De Universo''</ref>. Erau probabil înrudiți cu sciții, întrucât anticii îi confundau.. Fondatorul imperiului persan, [[Cirus al II-lea cel Mare|Cyrus cel Mare]], a luptat împotriva masageților, potrivit [[Herodot|lui Herodot]] și împotriva sacilor, potrivit lui [[Strabon|Strabo]]. Închinarea lor la Soare, menționată de Herodot, pare să fie în întregime iraniană. Într-adevăr, pe aceste teritorii imense, probabil exista un grup de popoare înrudite, dar care și-au dat denumiri diferite și ale căror culturi variau la nivel local.
+'''Masageții''' (în [[Limba greacă veche|greaca veche]]: Μασσαγέται, ''Massagetai''; în [[Limba latină|latină]]: ''Massagetæ'') sunt un popor din [[Antichitatea|antichitate]] care trăia nomad între [[Marea Aral]] și [[Marea Caspică]] (dincolo de [[Râul Aras|Araxes]], spune [[Herodot]]). Numele lor înseamnă '''geții mari''', în sensul de puternici<ref>cf [[Rabanus Maurus]], ''De Universo''</ref>. Erau probabil înrudiți cu sciții, întrucât anticii îi confundau. Fondatorul imperiului persan, [[Cirus al II-lea cel Mare]], a luptat împotriva masageților, potrivit lui [[Herodot]] și împotriva sacilor, potrivit lui [[Strabon]]. Închinarea lor la Soare, menționată de Herodot, pare să fie în întregime iraniană. Într-adevăr, pe aceste teritorii imense, probabil exista un grup de popoare înrudite, dar care și-au dat denumiri diferite și ale căror culturi variau la nivel local.
 == Strabon ==
-În ''Geografia ''sa, [[Strabon]] oferă o imagine de ansamblu pitorească acestei națiuni<ref name="strabon">[http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/XI-8.html ''Geografie'', Cartea XI, 8]</ref>. Potrivit lui, masageții sunt [[Monoteism|monoteișt]]<nowiki/>i și practică sacrificarea cailor; ar fi fost [[Monogamie|monogami]], dar bărbații nu ar ezita să ia femeia altora ca [[Metresă|amant]]<nowiki/>ă și să se dedea la o formă de [[Necrofag|necrofagie]] rituală.
+În ''Geografia ''sa, [[Strabon]] oferă o imagine de ansamblu pitorească acestei națiuni<ref name="strabon">[http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/XI-8.html ''Geografie'', Cartea XI, 8]</ref>. Potrivit lui, masageții sunt [[Monoteism|monoteiști]] și practică sacrificarea cailor; ar fi fost [[Monogamie|monogami]], dar bărbații nu ar ezita să ia femeia altora ca [[Metresă|amantă]] și să se dedea la o formă de [[Necrofag|necrofagie]] rituală.
-Popor de călăreți războinici, popor creator al [[Cavalerie grea|cavaleriei gre]]<nowiki/>le, au ca arme [[Arc (armă)|arcul]], [[Sabie|sabia]] scurtă și [[Topor|toporul]] cu două lame sau Labrys. Și călărețul și calul erau complet înzăuate (cu zale) și la  originea catafractelor.
+Popor de călăreți războinici, popor creator al [[Cavalerie grea|cavaleriei grele]], aveau ca arme [[Arc (armă)|arcul]], [[Sabie|sabia]] scurtă și [[Topor|toporul]] cu două lame sau Labrys. Și călărețul și calul erau complet înzăuați (cu zale) și sunt la originea [[Catafract|catafracților]].
 În termeni de resurse minerale, domeniul lor era bogat în [[aur]] și în [[cupru]], pe care le foloseau pentru ornamente, dar sărac în [[argint]] și în [[fier]].
-[[Popoare migratoare|Nomazi]], '''masageții''' practică o agricultură destul de dură pentru [[lapte]] și [[lână]], dar trăiesc în principal, din [[vânătoare]], [[pescuit]] și culesul fructelor<ref name="strabon">[http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/XI-8.html ''Geografie'', Cartea XI, 8]</ref>.
+[[Popoare migratoare|Nomazi]] fiind, masageții practicau o agricultură destul de frustă, pentru [[lapte]] și [[lână]], dar trăiau, în principal, din [[vânătoare]], [[pescuit]] și culesul [[fruct]]elor<ref name="strabon">[http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/XI-8.html ''Geografie'', Cartea XI, 8]</ref>.
 == Citat ==
-[[Robert Garnier]], ''Marc Antoine'', Eu, 190-191<span> </span>:
+[[Robert Garnier]], ''{{Ill-wd|Q3287761}}'', L’acte premier, 190-191:
-: "Vom merge pentru a-i evita,
+: „''Vom merge pentru a-i evita,''
-: La sciți și la '''masageți'''"
+: ''La sciți și la masageți''”
-== Articole conexe ==
-* [[Tomiris|Tomyris]], regina '''masageților'''
-* [[Geți|Geții]], [[Tyrageți|Tirageții]]
 == Note ==
 <references />
+== Vezi și ==
+* [[Tomiris]], regina masageților
+* [[Geți]]
+* [[Tyrageți]]
+{{Control de autoritate}}
 [[Categorie:Grupuri etnice din Iran]]
 [[Categorie:Popoare antice]]