Sari la conținut

Scădere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.
"5 − 2 = 3" (verbal, "cinci minus doi egal 3")
Un exemplu de problemă

Scăderea este una dintre cele 4 operații aritmetice elementare; este inversarea operației de adunare, însemnând că dacă începem cu orice număr la care adăugăm orice număr, apoi scădem numărul pe care l-am adunat, ne întoarcem la numărul cu care am început. Scăderea este reprezentată prin semnul minus.

Denumirile membrilor formulei

cb = a

sunt descăzut (c) − scăzător (b) = diferență (a).

Scăderea este utilizată pentru patru procese înrudite:

  1. Dintr-o mulțime, se înlătură (se scade) un număr cunoscut de elemente. Spre exemplu, din 5 mere minus 2 mere, rămân 3 mere.
  2. Dintr-o mărime, se înlătură o valoare numerică exprimată în aceleași unități. Spre exemplu, dacă o persoană cântărind 90 kilograme slăbește 5 kilograme, va cântări 90 − 5 = 85 kilograme.
  3. Compararea a două mărimi de același fel pentru a se găsi diferența dintre ele. Spre exemplu, diferența dintre 800 lei și 600 lei este 800 − 600 = 200 lei. Acest proces mai este cunoscut sub numele de scădere comparativă.
  4. Pentru a găsi distanța dintre două locuri la o distanță fixă de locul de plecare. Spre exemplu, circulând pe o autostradă, intre o bornă pe care este marcată distanța de 150 kilometri și alta pe care este marcată distanța de 160 kilometri, distanța parcursă între cele două borne este de 160 − 150 = 10 kilometri.

În matematică, deseori este util a vedea sau a defini scăderea ca un tip de adunare. Putem vedea 7 − 3 = 4 ca suma a doi termeni: șapte și minus trei (trei negativ sau opusul lui trei). Această perspectivă permite aplicarea proprietăților și nomenclaturii adunării.

Scăderea nu este asociativă sau comutativă.

Scăderea fundamentală: numere întregi

Fie un segment de dreaptă de lungime b, având capătul stâng notat cu a și cel drept notat cu c. Începând din a, sunt necesari b pași pentru a ajunge în c. Această mișcare spre dreapta este reprezentată matematic prin intermediul adunării:

a + b = c.

Din c, sunt necesari b pași înspre stânga pentru a reveni în punctul a. Această mișcare spre stânga este modelată matematic prin intermediul scăderii:

cb = a.

Fie un segment de dreaptă notat cu numerele 1, 2 și 3. Din poziția 3, este nevoie de 0 pași pentru a rămâne în poziția 3: 3 − 0 = 0. Sunt necesari 2 pași spre stânga pentru a ajunge pe poziția 1: 3 − 2 = 1. Această imagine nu poate ilustra ce se întâmplă dacă se parcurg cel puțin 3 pași la stânga, începând din poziția 3. Pentru a reprezenta o astfel de operație, segmentul de dreaptă trebuie să fie extins.

Pentru a scădea numere întregi alese arbitrar, se începe cu o semidreaptă care conține toate numerele naturale (0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, ...). Din 3, sunt necesari 3 pași pentru a ajunge la 0: 3 − 3 = 0, dar 3 − 4 este din nou o operație ce nu poate fi reprezentată pe segmentul de dreaptă. Pentru a soluționa problema, fie o dreaptă ce conține toate numerele întregi (..., -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, ...). Din 3, sunt necesari 4 pași spre stânga pentru a ajunge în poziția -1: 3 - 4 = -1.