Palatul de Justiție din Cluj-Napoca: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 10 decembrie 2022 11:28

Clădire
Palatul de Justiție din Cluj
Fațada vestică (intrarea spre Curtea de Apel Cluj)
Stil arhitectural	Eclectic
Loc	Cluj-Napoca
Oraș	Cluj-Napoca^[1] Cluj-Napoca
Țară	România
Adresă	Calea Dorobanților nr.24, Piața Ștefan cel Mare nr.1
Coordonate	46°46′15″N 23°35′55″E / 46.77074°N 23.59862°E ({{PAGENAME}})
Începută	1898
Terminată	13 octombrie 1902
Echipa de proiectare
Arhitect	Gyula Wagner
Inginer	Dávid Sebestyén
Site web
www.curteadeapelcluj.ro
Modifică date / text

Palatul de Justiție din Cluj-Napoca, situat la intersecția Pieței Ștefan cel Mare cu Calea Dorobanților, a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic.

Istoric

Este o clădire reprezentativă pentru arhitectura Belle Époque, după planurile asociației de proiectanți Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor și Reisinger. Clădirea a fost proiectată de către arhitectul Gyula Wagner.^[2] Antreprenor a fost David Sebestyen. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric și de arhitectură. În ea funcționează mai multe instanțe judecătorești, între care și Curtea de Apel Cluj.

Descriere

Clădirea este parte a ansamblului arhitectonic din Piața Avram Iancu, ansamblu din care fac parte și Opera Română, Teatrul Național, Palatul Regionalei Căilor Ferate, Palatul Prefecturii, Palatul de Finanțe, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe (fosta Direcție Silvică). Toate aceste clădiri au fost gândite și ridicate ca palate vaste, cu suficiente spații care pot fi folosite ca birouri, intrări și scări în stil monumental îndreptându-se către sălile de festivități și de ședințe.

Clădirea Palatului de Justiție are forma unui patrulater neregulat și conține 13 curți interioare gândite pentru a asigura ventilarea și iluminarea încăperilor existente. Există două intrări: una prin fațada nordică și o a doua prin cea vestică. Ambele fațade sunt extrem de ornamentate și prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susțin un balcon aflat la primul etaj.

Frizele au fost ornamentate extrem de pretențios, cu motive vegetale, ghirlande, console și figuri rondo-bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor și cornișele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepțională valoare artistică. Elementele decorative au fost realizate din teracotă și piatră de Viștea, a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de Cluj.

Pe acoperișul fațadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lățime, 29 m lungime și înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat și având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de eternit aceasta sporește frumusețea edificiului.

Clădirea și-a păstrat de-a lungul timpului destinația inițială, pentru o perioadă ea adăpostind și alte instituții de stat ca Biblioteca Județeană Octavian Goga din Cluj, Editura Kriterion, Facultatea de Științe Economice, Școala Populară de Artă, Notariatul de Stat ș.a.

Note

^ Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ Dorin Alicu et all, p. 27

Referințe

Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Bucharest.

Vezi și

Lista locurilor din Cluj-Napoca

Materiale media legate de Palatul de Justiție din Cluj la Wikimedia Commons

[a67150e913b28ccd175fb234de577fd7-1] Monuments database, 7 noiembrie 2017

[2] Dorin Alicu et all, p. 27

[1]

[2]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-{{Format:Clădire Istorică
+{{Clădire Istorică
-|imagine=Palatul_de_Justiţie_din_Cluj-Napoca.jpg
+|imagine=ClujPalatulJustitie.jpg
+|descriere=Fațada vestică (intrarea spre [[Curtea de Apel Cluj]])
-|descriere=Vedere din faţă
-|nume=Palatul de Justiţie
+|nume=Palatul de Justiție din Cluj
 |localitate=[[Cluj-Napoca]]
+|adresa=Calea Dorobanților nr.24, <br> Piața Ștefan cel Mare nr.1
-|tara=[[România]]
+|tara={{ROU}}
-|arhitect=Wagner Gyula
+|arhitect=[[Gyula Wagner]]
 |beneficiar=
-|inginer=Sebestyen David
+|inginer=[[Dávid Sebestyén]]
 |data_inceperii_constructiei=[[1898]]
-|data_finalizarii=[[1902]]
+|data_finalizarii=[[13 octombrie]] [[1902]]
 |data_demolarii=
 |cost=
 |sistem_structural=
-|stil=Eclectic
+|stil=[[Eclectism|Eclectic]]
+|pagina_web=[http://www.curteadeapelcluj.ro/ www.curteadeapelcluj.ro]
-|pagina_web=
+|cod-lmi=CJ-II-m-B-07316
-|
 }}
-'''Palatul de Justiţie''' din [[Cluj-Napoca]], de pe fosta stradă Carol al II-lea, actuala Calea Dorobanţilor nr.2, a fost construit în perioada [[1898]]-[[1902]] în stil eclectic, reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX, după planurile asociaţiei de proiectanţi Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor es Reisinger, arhitect Wagner Gyula. Antreprenor a fost Sebestyen David. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură.
+'''Palatul de Justiție din Cluj-Napoca''', situat la intersecția Pieței Ștefan cel Mare cu Calea Dorobanților, a fost construit în perioada [[1898]]-[[1902]] în stil eclectic.
+== Istoric ==
+Este o clădire reprezentativă pentru arhitectura [[Belle Époque]], după planurile asociației de proiectanți Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor și Reisinger. Clădirea a fost proiectată de către arhitectul Gyula Wagner.<ref>Dorin Alicu et all, p. 27</ref> Antreprenor a fost David Sebestyen. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric și de arhitectură. În ea funcționează mai multe instanțe judecătorești, între care și [[Curtea de Apel Cluj]].
 == Descriere ==
+Clădirea este parte a ansamblului arhitectonic din [[Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca|Piața Avram Iancu]], ansamblu din care fac parte și [[Opera Română din Cluj|Opera Română]], [[Teatrul Național din Cluj|Teatrul Național]], [[Palatul Regionalei de Căi Ferate Cluj|Palatul Regionalei Căilor Ferate]], [[Palatul Prefecturii din Cluj|Palatul Prefecturii]], [[Palatul de Finanțe din Cluj|Palatul de Finanțe]], [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului|Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe]] (fosta Direcție Silvică). Toate aceste clădiri au fost gândite și ridicate ca palate vaste, cu suficiente spații care pot fi folosite ca birouri, intrări și scări în stil monumental îndreptându-se către sălile de festivități și de ședințe.
+Clădirea Palatului de Justiție are forma unui patrulater neregulat și conține 13 curți interioare gândite pentru a asigura ventilarea și iluminarea încăperilor existente. Există două intrări: una prin fațada nordică și o a doua prin cea vestică. Ambele fațade sunt extrem de ornamentate și prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susțin un balcon aflat la primul etaj.
+Frizele au fost ornamentate extrem de pretențios, cu motive vegetale, ghirlande, console și figuri rondo-bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor și cornișele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepțională valoare artistică. Elementele decorative au fost realizate din teracotă și piatră de [[Viștea, Cluj|Viștea]], a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de [[Cluj]].
-Clădirea este parte a ansamblului arhitectonic din [[Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca|Piaţa Avram Iancu]], ansamblu din care fac parte şi [[Opera Română din Cluj-Napoca|Opera Română]], [[Teatrul Naţional din Cluj-Napoca|Teatrul Naţional]], [[Palatul Regionalei de Căi Ferate din Cluj-Napoca|Palatul Regionalei Căilor Ferate]], [[Palatul Prefecturii din Cluj-Napoca|Palatul Prefecturii]], [[Palatul de Finanţe din Cluj-Napoca|Palatul de Finanţe]], [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca|Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe]] (fosta Direcţie Silvică). Toate aceste clădiri au fost gândite şi ridicate ca palate vaste, cu suficiente spaţii care pot fi folosite ca birouri, intrări şi scări în stil monumental îndreptându-se către sălile de festivităţi şi de şedinţe.
+Pe acoperișul fațadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lățime, 29 m lungime și înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat și având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de [[eternit]] aceasta sporește frumusețea edificiului.
-Clădirea Palatului de Justiţie are forma unui patrulater neregulat şi conţine 13 curţi interioare gândite pentru a asigura ventilarea şi iluminarea încăperilor existente. Există două intrări: una prin faţada nordică şi o a doua prin cea vestică. Ambele faţade sunt extrem de ornamentate şi prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susţin un balcon aflat la primul etaj.
+Clădirea și-a păstrat de-a lungul timpului destinația inițială, pentru o perioadă ea adăpostind și alte instituții de stat ca Biblioteca Județeană Octavian Goga din [[Cluj]], Editura Kriterion, Facultatea de Științe Economice, Școala Populară de Artă, Notariatul de Stat ș.a.
-Frizele au fost ornamentate extrem de pretenţios, cu motive vegetale, ghirlande, console şi figuri rondo-bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor şi cornişele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepţională valoare artistică. Elementele decorative au fost realizate din teracotă şi piatră de Viştea, a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de [[Cluj]].
+== Note ==
-Pe acoperişul faţadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lăţime, 29 m lungime şi înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat şi având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de eternit aceasta sporeşte frumuseţea edificiului.
+<references />
+== Referințe ==
-Clădirea şi-a păstrat de-a lungul timpului destinaţia iniţială, pentru o perioadă ea adăpostind şi alte instituţii de stat ca Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din [[Cluj]], Editura Kriterion, Facultatea de Ştiinţe Economice, Şcoala Populară de Artă, Notariatul de Stat ş.a.
+* {{citat carte | author = Lukács József| title = Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale | publisher = Apostrof | location = Cluj-Napoca | year = 2005 | id = ISBN 973-9279-74-0 }}
+* {{citat carte | author = Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov| title = Cluj-Napoca, de la începuturi până azi | publisher = Clusium | location = Cluj-Napoca | year = 1995 | id = ISBN 973-7924-05-3 }}
+* {{citat carte | author = Ștefan Pascu| title = Istoria Clujului | publisher = | location = Bucharest | year = 1974}}
-==Referinţe==
+== Vezi și ==
+* [[Lista locurilor din Cluj-Napoca]]
-*Lukacs Jozsef - ''Povestea „oraşului-comoară”'', Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
-*Bodea Gheorghe - ''Clujul vechi şi nou'', Cluj-Napoca, 2002
-*''Cluj-Napoca=Claudiopolis'', Noi Media Print, bucureşti, 2004
-*''Cluj-Napoca - Ghid'', Editura Sedona, 2002
-[[Categorie:Clădiri din Cluj-Napoca]]
+{{Commonscat-inline|Palace of Justice, Cluj-Napoca}}
-[[Categorie:Palate din Cluj-Napoca|Justiţie]]
-{{Format:Locuri în Cluj}}
+{{Locuri în Cluj}}
+{{DEFAULTSORT:Cluj, palatul de Justiție din}}
-[[hu:Igazságügyi palota (Kolozsvár)]]
+[[Categorie:Clădiri și structuri din Cluj-Napoca|J]]
+[[Categorie:Palate din Cluj-Napoca|Justiție]]
+[[Categorie:Stilul eclectic]]
+[[Categorie:Palate de justiție]]
+[[Categorie:Puterea judecătorească în România]]